{"id":714477,"date":"2026-09-22T13:07:03","date_gmt":"2026-09-22T13:07:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=714477"},"modified":"2026-09-22T13:07:03","modified_gmt":"2026-09-22T13:07:03","slug":"economic-si-social-in-romania-ultimilor-ani-de-unde-s-a-plecat-si-unde-s-a-ajuns","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=714477","title":{"rendered":"Economic \u0219i social \u00een Rom\u00e2nia ultimilor ani. De unde s-a plecat \u0219i unde s-a ajuns?"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

S-au remodelat at\u00e2t comportamentul economic c\u00e2t \u0219i cel uman, cre\u0219terea record a incertitudinii bloc\u00e2nd stimulentele economice, gener\u00e2nd tensiuni sociale \u0219i instabilitate politic\u0103 accentuat\u0103.<\/p>\n

Rom\u00e2nia nu a fost ferit\u0103 de efectele negative, capacitatea de a face fa\u021b\u0103 tuturor acestor \u0219ocuri fiind una destul de redus\u0103. Av\u00e2nd algoritmi de avertizare timpurie nefunc\u021bionali, o capacitate de planificare redus\u0103 \u0219i o arhitectur\u0103 institu\u021bional\u0103 incapabil\u0103 s\u0103 genereze mecanisme solide de stabilizare automat\u0103, Rom\u00e2nia a trecut prin perioade de volatilitate ridicat\u0103, de la o extrem\u0103 la cealalt\u0103.<\/p>\n

De la o cre\u0219tere economic\u0103 \u00een top la cea mai mare c\u0103dere economic\u0103 dintre \u021b\u0103rile UE<\/h2>\n

De la cre\u0219teri consistente ale puterii de cump\u0103rare pentru salaria\u021bi \u0219i pensionari la c\u0103deri record ale puterii de cump\u0103rare din ultimii 15-20 de ani. De la crearea de noi locuri de munc\u0103 la pierderea record de salaria\u021bi. De la o tendin\u021b\u0103 ascendent\u0103 \u00een atragere de investi\u021bii str\u0103ine directe p\u00e2n\u0103 la cea mai mare c\u0103dere a acestora din ultimii 15 ani.<\/p>\n

Volatilitatea economic\u0103 \u0219i politic\u0103 a generat tensiuni sociale mari. \u00cen concordan\u021b\u0103 cu concluziile studiilor \u0219tiin\u021bifice relavante, \u0219i \u00een Rom\u00e2nia volatilitatea ridicat\u0103 nu nu a fost doar o consecin\u021b\u0103 a crizelor, ci a devenit chiar un factor de amplificare a acestora. Suprapus\u0103 m\u0103surilor de austeritate, a determinat firmele s\u0103 am\u00e2ne investi\u021biile \u0219i angaj\u0103rile, gospod\u0103riile s\u0103 \u00ee\u0219i reduc\u0103 consumul, iar finan\u021batorii s\u0103 solicite prime de risc mai ridicate.<\/p>\n

Pe termen lung, ne putem a\u0219tepta la costuri \u0219i mai mari, literatura relevant\u0103 postul\u00e2nd c\u0103 incertitudinea persistent\u0103 poate diminua cre\u0219terea economic\u0103 poten\u021bial\u0103, prin reducerea investi\u021biilor, a cercet\u0103rii, a intr\u0103rii de firme noi \u0219i a bloc\u0103rii \u201ddistrugerii creatoare\u201d \u00een economie \u0219i societate.<\/p>\n

De unde s-a plecat \u0219i unde s-a ajuns \u00een prezent<\/strong>, \u00een cele ce urmeaz\u0103<\/h2>\n

\u00centr-o analiz\u0103 ulterioar\u0103, unde s-a gre\u0219it \u00een fundamentarea \u0219i implementarea consolid\u0103rii fiscal-bugetare din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

De unde s-a plecat? Mai 2025. Finalul unui guvern \u00een mandatul c\u0103ruia au existat cre\u0219tere economic\u0103, venituri \u0219i putere de cump\u0103rare, locuri de munc\u0103 stabile, investi\u021bii masive \u00een infrastructur\u0103, demnitate pentru profesori, medici \u0219i militari \u0219i stimuli pentru economia privat\u0103. C\u00e2\u0219tigul salarial mediu net ajunsese la peste 1000 euro (1055 euro), salariul minim brut dep\u0103\u0219ise 500 euro. Pensia medie a crescut cu 40% p\u00e2n\u0103 la 560 euro, iar puterea de cump\u0103rare a pensiilor a crescut cu 33%. Infla\u021bia era la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de preluarea mandatului \u00een iuni 2023 (de la 10,3% la 4,9%), inclusiv prin plafonare la alimentele de baz\u0103 \u0219i la facturile la utilit\u0103\u021bi pentru popula\u021bie \u0219i IMM-uri. 1.328.000 de rom\u00e2ni ie\u0219iser\u0103 din s\u0103r\u0103cie extrem\u0103, conform acelora\u0219i date Eurostat.<\/p>\n

Iunie 2023 \u2013 Mai 2025. Economia real\u0103 func\u021biona<\/h2>\n

Conform datelor Eurostat, \u00een trimestrul 2 din anul 2025 Rom\u00e2nia avea a doua cea mai mare cre\u0219tere economic\u0103 din Uniunea European\u0103. \u00cen ultimii doi ani, economia Rom\u00e2niei crescuse cu 100 miliarde euro, plus 35%.<\/p>\n

Datele oficiale publicate de Comisia European\u0103 ar\u0103tau c\u0103 Rom\u00e2nia ajungea din urm\u0103 ca poten\u021bial economic Polonia \u00een anul 2024 \u0219i era peste Ungaria, Slovacia, Croa\u021bia, Grecia, Letonia \u0219i Bulgaria. Indicator principal de performan\u021b\u0103 pentru o guvernare, au fost create \u00een economie 50.200 noi locuri de munc\u0103 stabil, unul dintre efectele cre\u0219terii puternice a investi\u021biilor publice (finan\u021bate din surse interne \u0219i fonduri europene), de la 73 miliarde lei la 120 miliarde lei \u00een anul 2024 (+65%). \u00cen 2025, alocarea pentru investi\u021bii publice a fost de 149 miliarde lei, un nivel record. S-au construit cel mai mare num\u0103r de kilometri de autostrad\u0103 de dup\u0103 Revolu\u021bie, investi\u021bii \u00een infrastructur\u0103, \u0219coli, spitale, proiecte locale.<\/p>\n

Cre\u0219terea salariilor profesorilor, investi\u021biile record \u00een infrastructura \u0219colar\u0103, programele de sprijin pentru elevii vulnerabili, investi\u021biile spitale regionale \u0219i a 27 de spitale noi \/ modernizate precum \u0219i \u00een centrele de s\u0103n\u0103tate din urbanul mic \u0219i rural plus cele cabinetele de medicin\u0103 de familie modernizate au vizat accesul mai facil \u0219i, pe c\u00e2t posibil, egal, la servicii publice de calitate.<\/p>\n

Iunie 2023 \u2013 Mai 2025. Banii s-au mi\u0219cat \u00een economie<\/h2>\n

Prin buna colaborare cu BNR, exista un buffer \u00een Trezorerie de 3 ori mai mare dec\u00e2t \u00een 2021, un curs de schimb stabil \u0219i rezerve valutare la maxim istoric (72 miliarde euro). S-a preluat o guvernare \u00een care stimulii economici erau la 2-3% din PIB \u0219i ajunseser\u0103 la 6-8% din PIB, cu prioritate \u00een scheme de ajutor de stat \u0219i garan\u021bii pentru cre\u0219terea produc\u021biei aici, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een industrii cu efect multiplicator.<\/p>\n

Mai 2025. Toate aceste evolu\u021bii pozitive au avut \u0219i un cost<\/h2>\n

Un deficit bugetar ESA crescut de la 6,7% din PIB \u00een anul 2023 la 9,3% din PIB \u00een 2024 (ajuns la 7,8% din PIB \u00een anul 2025), valori cu mult peste deficitul bugetar \u00een PIB care stabilizeaz\u0103 ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB. \u00cen mandatul guvernului de atunci, ponderea datoriei guvernamentale \u00een PIB a crescut de la 48,8% la 56,6% din PIB (plus 7,8pp din PIB, la jum\u0103tate din cre\u0219terea din perioada 2021 fa\u021b\u0103 de 2019, adic\u0103 + 13,7pp din PIB, dar cu investi\u021bii din buget duble).<\/p>\n

Totu\u0219i, deficitul bugetar peste pragul de sustenabilitate punea presiune asupra sustenabilit\u0103\u021bii datoriei guvernamentale.<\/p>\n

Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 implementeze o consolidare fiscal-bugetar\u0103, pentru a ajunge la o pondere a deficitului bugetar \u00een PIB care s\u0103 stabilizeze datoria guvernamental\u0103 \u00een PIB. Rom\u00e2nia nu are marj\u0103 de dezvoltare sus\u021binut\u0103 a convergen\u021bei reale, nu poate \u0219i nici nu este l\u0103sat\u0103, fiind constr\u00e2ns\u0103 de regulile fiscal-bugetare \u0219i angajamentele europene.<\/p>\n

Motive structurale? Un rating prost, cheltuieli rigide pe fondul unor venituri bugetare similare \u021b\u0103rilor paradis fiscal, costuri mari ale proximit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de r\u0103zboiul din Ucraina precum \u0219i sacrificii foarte mari pentru a finan\u021ba cheltuielile cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea demografic\u0103 \u0219i angajamentele de \u00eenarmare, cheltuieli structurale ce afecteaz\u0103 puternic sustenabilitatea datoriei pe termen mediu \u0219i lung.<\/p>\n

Unde s-a ajuns? Iunie 2025<\/h2>\n

Este \u00eenvestit un nou guvern, care promite reforme \u00een func\u021bionarea marilor sisteme publice \u0219i reducerea deficitului bugetar, responsabilitate, eficien\u021b\u0103, bun\u0103 guvernare. Ex post, datele statistice oficiale ne ilustreaz\u0103 rupture dintre dorin\u021b\u0103 \u0219i realitate, dintre propagand\u0103 \u0219i realitate. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple relevante mai jos.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a suferit cea mai mare c\u0103dere economic\u0103 din ultimii 5 ani \u0219i jum\u0103tate (postpandemie) \u0219i cea mai mare c\u0103dere din UE \u00een trimestrul 2 2026. <\/span>(Sursa: <\/span>INS<\/span><\/a>\/ <\/span>Eurostat<\/span><\/a>) (Infografic 1 \u0219i infografic 2)<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

Procesul de dezindustralizare a continuat. Record la c\u0103derea produc\u021biei industriale \u00een UE \u2013 Rom\u00e2nia a avut a doua cea mai mare c\u0103dere a produc\u021biei industriale din UE (-6,3%). (Sursa: <\/span>Eurostat<\/span><\/a>, 2026) (Tabel 1)<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Pe fondul c\u0103derii economice \u0219i a m\u0103surilor de austeritate neprietenoase cu cre\u0219terea economic\u0103, Rom\u00e2nia s-a confruntat cu cea mai mare pierdere de locuri de munc\u0103 \/ mandat de guvernare din ultimii 15 ani (-70.000 la efectivul salaria\u021bilor). (Sursa: <\/span>INS<\/span><\/a>, 2026) (Infografic 3).<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Din cauza m\u0103surilor de austeritate privind veniturile salariale \u0219i cre\u0219terilor de TVA \u0219i a pre\u021burilor la energie, Rom\u00e2nia s-a confruntat \u00een ultima guvernare cu un record: cea mai puternic\u0103 c\u0103dere a puterii de cump\u0103rare a c\u00e2\u0219tigurilor salariale din ultimii 15 ani.<\/span><\/p>\n

Sunt 12<\/span> luni de sc\u0103dere consecutiv\u0103 a puterii de cump\u0103rare a salariilor. Cei mai afecta\u021bi au fost angaja\u021bii din \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt (minus 14% la puterea de cump\u0103rare a c\u00e2\u0219tigului salarial, minus 22% la puterea de cump\u0103rare a veniturilor totale echivalente), din Administra\u021bie Public\u0103 (minus 14%) \u0219i S\u0103n\u0103tate (minus 10%). (Sursa: <\/span>INS<\/span><\/a>, 2026).<\/span><\/p>\n

Pensionarii suport\u0103 cea mai dramatic\u0103 sc\u0103dere a puterii de cump\u0103rare a pensiilor din ultimii 25 de ani. (Sursa: <\/span>CNPP<\/span><\/a>, 2026) <\/span><\/p>\n

Implementarea m\u0103surilor de austeritate a lovit puternic consumul. Rom\u00e2nia experimenteaz\u0103 cea mai puternic\u0103 pr\u0103bu\u0219ire a consumului din UE. Sunt 12 luni consecutive de sc\u0103dere a consumului. (Sursa: <\/span>INS<\/span><\/a>, 2026) (Infografic 4)<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Ca \u0219i cum nu ar fi fost de ajuns, crizele din domeniul energetic \u0219i al combustibililor \u0219i-au manifestat \u0219i ele efectele negative. Rom\u00e2nia a suportat cele mai mari scumpiri la pre\u021bul energiei electrice \/ cele mai mari pre\u021buri la energia electric\u0103 raportate la paritatea puterii de cump\u0103rare din UE. <\/span>(Sursa: Eurostat<\/a> \u0219i Eurostat<\/a>, 2026 ) (Infografic 5 \u0219i Infografic 6)<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

Aceste realit\u0103\u021bi s-au suprapus celor<\/span> mai mari pre\u021buri din istorie la benzin\u0103 (10 lei) \u0219i motorin\u0103 (11 lei), cea mai mare scumpire la combustibil. (Sursa: https:\/\/www.peco-online.ro\/<\/a>)<\/p>\n

Lipsa unei strategii de atragere \/ men\u021binere a investi\u021biilor str\u0103ine directe a condus la o situa\u021bie \u0219ocant\u0103: cea mai mare c\u0103dere a ISD investi\u021biilor str\u0103ine directe din ultimii 15 ani (minus 82% la iunie; minus 79% la iulie 2026; minus 585 milioane euro in trim 2 2026) (Sursa: <\/span>BNR<\/span><\/a>, 2026) (Tabel 2)<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Viitorul?<\/span><\/h2>\n

Rom\u00e2nia are cea mai mare rat\u0103 a \u0219omajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor din ultimii 12 ani (trim 2 2026 30,8%). Cea mai ridicat\u0103 rat\u0103 a \u0219omajului \u00een r\u00e2ndul tinerilor din \u021b\u0103rile UE. <\/span>Rezult\u0103 efecte sociale \u0219i economice de durat\u0103: efectul lucr\u0103torului descurajat, pierderea competen\u021belor \u0219i a experien\u021bei profesionale la \u00eenceput de carier\u0103, venituri viitoare mai reduse, cre\u0219terea riscului de s\u0103r\u0103cie \u0219i excluziune social\u0103, accentuarea emigr\u0103rii \u0219i diminuarea poten\u021bialului de cre\u0219tere economic\u0103 pe termen lung. (Sursa: Eurostat<\/a>, 2026)<\/p>\n

Vor argumenta unii c\u0103 toate aceste evolu\u021bii au ap\u0103rut ca efecte asociate obligatoriu reducerii deficitului bugetar.<\/p>\n

Primul contraargument este acela c\u0103 nu, nu este obligatoriu. Am demonstrat \u00een analize anterioare, de exemplu aici<\/a>, c\u0103 procesul de consolidare fiscal-bugetar\u0103 din Rom\u00e2nia este gre\u0219it fundamentat, implementat eronat, f\u0103r\u0103 viziune, secven\u021bialitate optim\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 echitate.<\/p>\n

Al doilea argument: despre care reducere sustenabil\u0103 de deficit bugetar discut\u0103m? Este ea s\u0103n\u0103toas\u0103 structural, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu \u0219tim valoarea total\u0103 a facturilor nepl\u0103tite, pl\u0103\u021bilor am\u00e2nate \u0219i a deficitului de finan\u021bare p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului pentru func\u021bionarea curent\u0103 a majorit\u0103\u021bii ordonatorilor de credite? C\u00e2nd nu \u0219tim c\u00e2t este valoarea agregat\u0103 aici, 30 miliarde lei, 40 miliarde lei sau 50 miliarde lei? C\u00e2t se arunc\u0103 \u00een viitor \u00een sarcina noului guvern? Care mai este valoarea bufferului din Trezorerie, mai acoper\u0103 acesta minimum 3 luni din necesarul brut de finan\u021bare al Rom\u00e2niei, a\u0219a cum prev\u0103d recomand\u0103rile FMI?<\/p>\n

Nu \u0219tim \u0219i nimeni nu pare interesat s\u0103 prezinte situa\u021bia exact\u0103.<\/p>\n

Rom\u00e2nia nu are nevoie de \u201dreforme ca propagand\u0103\u201d<\/h2>\n

Dar s\u0103 revenim. Rom\u00e2nia are nevoie de o schimbare profund\u0103 a modelului economic, social \u0219i institutional, nu \u201dreforme ca propagand\u0103\u201d. Consolidarea fiscal\u0103 este necesar\u0103, dar nu prin austeritate oarb\u0103, care sacrific\u0103 investi\u021biile, veniturile \u0219i serviciile publice. Ajustarea trebuie f\u0103cut\u0103 prin reducerea risipei, combaterea evaziunii, colectarea integral\u0103 a taxelor \u0219i o utilizare mult mai eficient\u0103 a banului public, prin cre\u0219terea veniturilor bugetare.<\/p>\n

Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 ias\u0103 din cercul vicios al veniturilor bugetare mici. Avem nevoie de un sistem fiscal echitabil, capabil s\u0103 finan\u021beze educa\u021bia, s\u0103n\u0103tatea \u0219i infrastructura la standarde europene. Consolidarea adev\u0103rat\u0103 \u00eenseamn\u0103 reforme structurale, prioritizarea investi\u021biilor, restructurarea companiilor de stat \u0219i absorb\u021bia accelerat\u0103 a fondurilor europene. Costul ajust\u0103rii nu trebuie transferat dispropor\u021bionat c\u0103tre popula\u021bia cu venituri mici \u0219i medii.<\/p>\n

Spa\u021biul fiscal- bugetar ob\u021binut trebuie orientat spre investi\u021bii \u0219i stimularea capitalului privat \u00een sectoare cu valoare ad\u0103ugat\u0103 ridicat\u0103, \u00een special \u00een produc\u021bie.<\/p>\n

Rom\u00e2nia joac\u0103 un pariu riscant: continuarea convergen\u021bei c\u0103tre nucleul UE sau alunecarea c\u0103tre periferia economic\u0103 a Europei.<\/p>\n

Ceteris paribus, pare c\u0103 acum suntem pe tobogan.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S-au remodelat at\u00e2t comportamentul economic c\u00e2t \u0219i cel uman, cre\u0219terea record a incertitudinii bloc\u00e2nd stimulentele economice, gener\u00e2nd tensiuni sociale \u0219i instabilitate politic\u0103 accentuat\u0103. Rom\u00e2nia nu a fost ferit\u0103 de efectele … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":714478,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/714477"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=714477"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/714477\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/714478"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=714477"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=714477"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=714477"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}