{"id":715147,"date":"2026-09-26T05:07:03","date_gmt":"2026-09-26T05:07:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=715147"},"modified":"2026-09-26T05:07:03","modified_gmt":"2026-09-26T05:07:03","slug":"cine-a-fost-primul-premier-desemnat-al-romaniei-seful-primului-guvern-unic-al-tarii-a-fost-asasinat-la-scurt-timp-de-la-preluarea-mandatului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=715147","title":{"rendered":"Cine a fost primul premier desemnat al Rom\u00e2niei? \u0218eful primului guvern unic al \u021b\u0103rii a fost asasinat la scurt timp de la preluarea mandatului"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Primul \u0219ef al primului Guvern al Rom\u00e2niei dup\u0103 recunoa\u0219terea unirii depline a Principatelor Unite ale Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti a fost desemnat de Alexandru Ioan Cuza. \u00cen aceast\u0103 func\u021bie a fost ales conservatorul Barbu Catargiu, care a fost numit \u00een func\u021bie pe 22 ianuarie 1862. Mandatul s\u0103u a fost unul de doar aproximativ patru luni, p\u00e2n\u0103 pe 8 iunie 1862, c\u00e2nd a fost curmat de primul asasinat politic din istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei, care a fost \u00eenchis f\u0103r\u0103 s\u0103 se descopere autorul.<\/p>\n

Barbu Catargiu provine dintr-o familie boiereasc\u0103 din Muntenia, p\u0103rin\u021bii s\u0103i fiind marele vornic \u015etefan Catargiu \u015fi Stanca V\u0103c\u0103rescu, fiica lui Barbu V\u0103c\u0103rescu. Dup\u0103 studiile elementare din Bucurere\u0219ti, din 1825 a urmat cursuri universitare la Paris, unde a studiat literele, dreptul, istoria, filosofia \u015fi economie politic\u0103, iar \u00een 1834, a reveni \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n

Potrivit surselor istorice, conservatorul Barbu Catargiu a fost numit de Alexandru Ioan Cuza dup\u0103 ce a ob\u021binut recuno\u0219terea dublei alegeri, din 1958, \u0219i a unirii depline.<\/p>\n

\u00centre 1859-1861, Cuza a domnit cu dou\u0103 guverne, dou\u0103 Adun\u0103ri, a\u015fa cum stabilise Conven\u0163ia de la Paris din august 1858.<\/p>\n

\u00cen acei ani, potrivit Conven\u0163iunii pentru organisarea definitiv\u0103 a Principateloru-Unite-Rom\u00e2ne din 7 august 1858<\/a>, domnitorul de\u021binea puterea executiv\u0103 \u0219i guverna cu ajutorul mini\u0219trilor s\u0103i.<\/p>\n

\n

\u201eArticolul 4<\/p>\n

Puterea esecutiva va fi esersata de Hospodaru.<\/p>\n

Articolul 14<\/p>\n

Hospodarulu guverna cu ajutorulu ministriloru numi\u0163i de densulu. Intareste \u015fi promulga legile poate refuda \u00eent\u0103rirea sa. Are dreptu de ertare, \u015fi acela d\u2019a mic\u015fora pedepsele \u00een pricini criminale, f\u0103r\u0103 a putea interveni alt-felu \u00een administra\u0163ia dreptatei.<\/p>\n

Elu preg\u0103te\u015fte legile de interesu specialu Principatului, \u015fi mai cu sema budgetele \u015fi le supune la deliber\u0103rile Adunarei.<\/p>\n

Elu nume\u015fte \u00een tote func\u0163iile de administra\u0163ie public\u0103 \u015fi face regulamentele trebuincioase pentru esecutarea legiloru.<\/p>\n

Lista civil\u0103 a fie-c\u0103ruia Hospodaru va fi votat\u0103 de Adunare, odat\u0103 pentru tot-d\u2019auna la suirea sa pe scaunu.<\/p>\n

Articolul 15<\/p>\n

Ori ce actu sloboditu de Hospodaru, trebuie s\u0103 fie contrasemnatu de c\u0103tre mini\u015ftrii competen\u0163i.<\/p>\n

Mini\u015ftrii voru fi respundatori de violarea legiloru \u015fi mai alesu de ori ce risipa baniloru publici.<\/p>\n

Ei voru fi supu\u015fi judecatei \u00cenaltei Cur\u0163i judec\u0103tore\u015fti \u015fi de Casa\u0163ie. Actia va putea fi procovata de Hospodaru sau de Adunare.<\/p>\n

Punerea sub acudatie a ministriloru nu se va putea pronun\u0163a de catu cu majoritatea de duoa p\u0103r\u0163i din trei a membriloru de fa\u0163a.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00cen 1861 se admitea unirea administrativ\u0103 \u015fi politic\u0103 a Principatelor<\/h2>\n

Momentul-cheie a fost la 22 noiembrie\/4 decembrie 1861, c\u00e2nd Poarta a emis \u201eFirmanul de organizare administrativ\u0103 a Moldovei \u015fi Valahiei\u201d prin care se admitea unirea administrativ\u0103 \u015fi politic\u0103 a Principatelor<\/a>, fapt care presupunea o serie de m\u0103suri importante, \u00eentre care: reunirea ministerelor de la Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti \u00eentr-un singur guvern \u015fi a Adun\u0103rilor elective \u00eentr-una singur\u0103; suspendarea activit\u0103\u0163ii Comisiei Centrale de la Foc\u015fani; instituirea \u00een fiecare principat a c\u00e2te unui consiliul provincial, ce urma s\u0103 fie consultat asupra tuturor legilor \u015fi regulamentelor de interes local, potrivit lucr\u0103rii \u201eIstoria rom\u00e2nilor. Constituirea Rom\u00e2niei moderne\u201d (volumul VII, tom I, Ed. Enciclopedic\u0103, 2003), citat de \u00eentr-un documentar Agerpres<\/a>.<\/p>\n