{"id":715345,"date":"2026-09-27T09:07:03","date_gmt":"2026-09-27T09:07:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=715345"},"modified":"2026-09-27T09:07:03","modified_gmt":"2026-09-27T09:07:03","slug":"un-chimist-roman-dezvolta-materiale-care-pot-stoca-energie-si-capta-apa-din-aer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=715345","title":{"rendered":"Un chimist rom\u00e2n dezvolt\u0103 materiale care pot stoca energie \u0219i capta ap\u0103 din aer"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Cercet\u0103torul n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia lucreaz\u0103 cu o clas\u0103 de materiale numite re\u021bele metal-organice, cunoscute sub denumirea de MOF (metal-organic frameworks), potrivit Autorit\u0103\u021bii Na\u021bionale pentru Cercetare<\/a>.<\/p>\n

Arhitectura MOF-urilor, structuri cristaline formate din componente metalice conectate prin molecule organice, creeaz\u0103 un num\u0103r foarte mare de pori minusculi, \u00een interiorul c\u0103rora pot fi captate diferite molecule.<\/p>\n

Porii au dimensiuni de ordinul nanometrilor, iar suprafa\u021ba intern\u0103 a materialelor poate deveni uria\u0219\u0103. Mircea Dinc\u0103 explic\u0103, \u00eentr-un material publicat de Unversitatea Princeton \u00een aprilie 2026, c\u0103 o cantitate de MOF de dimensiunea unei linguri\u021be poate avea o suprafa\u021b\u0103 intern\u0103 comparabil\u0103 cu cea a unui teren de fotbal.<\/p>\n

Aceast\u0103 proprietate permite materialelor s\u0103 re\u021bin\u0103 molecule precum apa, dioxidul de carbon sau metanul.<\/p>\n

Ap\u0103 captat\u0103 din aer la o umiditate de numai 4,3%<\/h2>\n

Una dintre direc\u021biile cercet\u0103rilor lui Mircea Dinc\u0103 urm\u0103re\u0219te folosirea acestor materiale pentru captarea apei din atmosfer\u0103, inclusiv \u00een zone foarte uscate.<\/p>\n

Un studiu publicat \u00een Nature Communications<\/a> \u00een mai 2025 prezint\u0103 un MOF denumit Mg-SU-102, care \u00eencepe s\u0103 capteze rapid ap\u0103 la o umiditate relativ\u0103 de numai 4,3%. Materialul poate ajunge la o capacitate maxim\u0103 de 0,41 grame de ap\u0103 pentru fiecare gram de material \u0219i a \u00eenregistrat pierderi minime de capacitate dup\u0103 500 de cicluri de captare \u0219i eliberare a apei.<\/p>\n

Cercet\u0103torii \u00eencearc\u0103 s\u0103 controleze at\u00e2t dimensiunea porilor, c\u00e2t \u0219i propriet\u0103\u021bile lor chimice pentru ca materialele s\u0103 capteze apa la niveluri sc\u0103zute de umiditate \u0219i s\u0103 o elibereze ulterior cu un consum c\u00e2t mai redus de energie.<\/p>\n

Mircea Dinc\u0103 a explicat pentru Princeton c\u0103 echipa sa modific\u0103 dimensiunea porilor \u0219i capacitatea acestora de a interac\u021biona cu apa pentru a proiecta materiale care s\u0103 o capteze la umiditate sc\u0103zut\u0103 \u0219i s\u0103 o elibereze folosind c\u00e2t mai pu\u021bin\u0103 energie.<\/p>\n

Materialele ar putea fi folosite \u0219i pentru stocarea energiei<\/h2>\n

Cercet\u0103rile rom\u00e2nului vizeaz\u0103 \u0219i o alt\u0103 proprietate a MOF-urilor: capacitatea de a conduce electricitatea.<\/p>\n

De\u0219i aceste materiale sunt extrem de poroase, \u00een mod obi\u0219nuit conduc foarte slab electricitatea. Dinc\u0103 \u0219i echipa sa au contribuit la dezvoltarea unor MOF-uri conductoare, deschiz\u00e2nd posibilitatea utiliz\u0103rii lor \u00een dispozitive pentru stocarea energiei.<\/p>\n

\u00centr-un alt studiu, publicat \u00een Nature Materials, cercet\u0103torii au prezentat un supercondensator \u00een care un MOF conductiv a fost folosit ca unic material activ al electrozilor, f\u0103r\u0103 aditivi conductori sau lian\u021bi.<\/p>\n

Dispozitivul a p\u0103strat peste 90% din capacitate dup\u0103 10.000 de cicluri de \u00eenc\u0103rcare \u0219i desc\u0103rcare. Studiul a fost publicat online \u00een 2016 \u0219i a ap\u0103rut \u00een edi\u021bia din februarie 2017 a revistei.<\/p>\n

\u00cen prezent, laboratorul condus de Dinc\u0103 la Princeton studiaz\u0103 materiale microporoase pentru aplica\u021bii precum bateriile \u0219i supercondensatoarele, dar \u0219i pentru cataliz\u0103 \u0219i alte tehnologii legate de energie \u0219i mediu.<\/p>\n

Mircea Dinc\u0103 s-a \u00eentors la universitatea la care a studiat<\/h2>\n

Mircea Dinc\u0103 s-a n\u0103scut \u0219i a crescut la F\u0103g\u0103ra\u0219 \u0219i a absolvit Universitatea Princeton \u00een 2003. \u0218i-a ob\u021binut doctoratul la Universitatea California, Berkeley, \u00een 2008, iar \u00een 2010 s-a al\u0103turat MIT (Massachusetts Institute of Technology), unde \u0219i-a continuat cariera academic\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2020 a devenit profesor titular la MIT, iar ulterior s-a \u00eentors la Princeton, unde este \u00een prezent profesor de chimie.<\/p>\n

Pentru dezvoltarea re\u021belelor metal-organice, domeniu \u00een care lucreaz\u0103 \u0219i Mircea Dinc\u0103, Premiul Nobel pentru Chimie din 2025 a fost acordat cercet\u0103torilor Susumu Kitagawa, Richard Robson \u0219i Omar M. Yaghi. Potrivit Academiei Regale Suedeze de \u0218tiin\u021be, MOF-urile pot fi proiectate pentru diferite func\u021bii, printre posibilele aplica\u021bii fiind captarea apei din aerul uscat \u0219i a dioxidului de carbon, stocarea gazelor \u0219i catalizarea reac\u021biilor chimice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cercet\u0103torul n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia lucreaz\u0103 cu o clas\u0103 de materiale numite re\u021bele metal-organice, cunoscute sub denumirea de MOF (metal-organic frameworks), potrivit Autorit\u0103\u021bii Na\u021bionale pentru Cercetare. Arhitectura MOF-urilor, structuri cristaline formate … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":715346,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/715345"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=715345"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/715345\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/715346"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=715345"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=715345"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=715345"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}