{"id":717059,"date":"2026-10-08T00:17:03","date_gmt":"2026-10-08T00:17:03","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=717059"},"modified":"2026-10-08T00:17:03","modified_gmt":"2026-10-08T00:17:03","slug":"bacterii-din-intestinul-oamenilor-au-calatorit-cu-ei-de-mii-de-ani-unele-dispar-insa-din-lumea-moderna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=717059","title":{"rendered":"Bacterii din intestinul oamenilor au c\u0103l\u0103torit cu ei de mii de ani | Unele dispar \u00eens\u0103 din lumea modern\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n<\/p><\/div>\n

Cercet\u0103torii au comparat microbiomul intestinal<\/a> al dou\u0103 popula\u021bii care tr\u0103iesc la mii de kilometri distan\u021b\u0103 una de cealalt\u0103: popula\u021bia Tsimane din Bolivia \u0219i popula\u021bia Hadza din Tanzania, arat\u0103 un studiu publicat \u00een Nature.<\/p>\n

Str\u0103mo\u0219ii celor dou\u0103 grupuri s-au separat cu zeci de mii de ani \u00een urm\u0103, dar bacteriile din intestinele lor p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 urmele unei istorii comune.<\/p>\n

Rezultatul este surprinz\u0103tor: oamenii din cele dou\u0103 popula\u021bii au \u00een comun 1.231 de specii de microorganisme<\/strong>. Majoritatea sunt rare sau chiar lipsesc din microbiomul oamenilor care tr\u0103iesc \u00een societ\u0103\u021bi industrializate.<\/p>\n

Bacterii care au f\u0103cut c\u0103l\u0103toria cu oamenii<\/strong><\/h2>\n

Cercet\u0103torii au analizat material genetic din probe prelevate de la 85 de adul\u021bi Tsimane din Bolivia \u0219i au comparat rezultatele cu date provenite de la 137 de membri ai popula\u021biei Hadza din Tanzania.<\/p>\n

Din probele Tsimane, echipa a identificat peste 12.700 de genomuri microbiene, care au reprezentat 1.408 de specii de bacterii \u0219i arhee. C\u00e2nd cercet\u0103torii au comparat aceste date cu microbiomul Hadza, au g\u0103sit 1.231 de specii comune.<\/p>\n

Pentru oamenii obi\u0219nui\u021bi, cifrele pot p\u0103rea abstracte. Ideea simpl\u0103 este \u00eens\u0103 aceasta: unele dintre bacteriile din intestinul nostru sunt mult mai vechi dec\u00e2t civiliza\u021biile pe care le cunoa\u0219tem<\/strong>.<\/p>\n

Analiza genetic\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 multe dintre aceste microorganisme au r\u0103mas asociate cu oamenii \u00een timp ce str\u0103mo\u0219ii lor au migrat din Africa spre alte regiuni ale lumii. \u00cen unele cazuri, bacteriile au continuat s\u0103 fie transmise din genera\u021bie \u00een genera\u021bie timp de peste 10.000 de ani.<\/p>\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 apari\u021bia lumii moderne?<\/strong><\/h2>\n

Aici apare partea care \u00eei preocup\u0103 pe cercet\u0103tori.<\/p>\n

Dintre speciile comune popula\u021biilor Tsimane \u0219i Hadza, aproximativ 60% sunt rare sau absente \u00een popula\u021biile din societ\u0103\u021bi industrializate. Studiul sugereaz\u0103 c\u0103 unele dintre aceste microorganisme au disp\u0103rut pe m\u0103sur\u0103 ce stilul de via\u021b\u0103 al oamenilor s-a schimbat.<\/p>\n

Alimenta\u021bia, urbanizarea \u0219i schimb\u0103rile din mediul \u00een care tr\u0103im au modificat profund microbiomul uman. Cercet\u0103torii vor s\u0103 afle dac\u0103 pierderea acestor bacterii are \u0219i consecin\u021be asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n

Deocamdat\u0103, studiul nu demonstreaz\u0103 c\u0103 dispari\u021bia unei anumite bacterii provoac\u0103 o anumit\u0103 boal\u0103. Este o distinc\u021bie important\u0103. Autorii spun \u00eens\u0103 c\u0103 pierderea unor microorganisme asociate de mult timp cu oamenii ar putea avea leg\u0103tur\u0103 cu schimb\u0103ri ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii metabolice \u0219i inflamatorii.<\/p>\n

Un fel de \u201earhiv\u0103 vie\u201d a istoriei umane<\/strong><\/h2>\n

Microbiomul intestinal poate spune, astfel, o poveste surprinz\u0103toare despre trecutul nostru.<\/p>\n

Cercet\u0103torii nu au avut nevoie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 bacterii \u00eenghe\u021bate \u00een fosile pentru a urm\u0103ri aceast\u0103 istorie. Au analizat diferen\u021bele genetice dintre bacteriile care tr\u0103iesc ast\u0103zi \u00een intestinele oamenilor din popula\u021bii foarte diferite.<\/p>\n

\u00cen cazul Tsimane \u0219i Hadza, aceste diferen\u021be se potrivesc cu momentele \u00een care popula\u021biile umane s-au separat \u0219i au pornit pe drumuri diferite. Bacteriile au p\u0103strat, \u00eentr-un fel, urmele acelor migra\u021bii.<\/p>\n

\u201eArborele genealogic\u201d al unor bacterii din intestin poate spune astfel ceva despre arborele genealogic al oamenilor.<\/p>\n

Am putea recupera bacteriile pierdute?<\/strong><\/h2>\n

Este una dintre \u00eentreb\u0103rile care apar \u00een urma studiului, dar cercet\u0103torii sunt pruden\u021bi.<\/p>\n

Dac\u0103 anumite bacterii au disp\u0103rut din microbiomul popula\u021biilor industrializate, ar putea exista \u00een viitor \u00eencerc\u0103ri de a le readuce. Pentru moment, \u00eens\u0103, nu \u0219tim suficient despre rolul fiec\u0103rei specii pentru a spune c\u0103 o astfel de interven\u021bie ar fi benefic\u0103.<\/p>\n

Autorii studiului spun c\u0103 orice astfel de cercetare ar trebui s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u0219i de comunit\u0103\u021bile indigene de la care provin datele.<\/p>\n

Probele \u0219i informa\u021biile despre microbiom nu sunt doar ni\u0219te cifre \u00eentr-o baz\u0103 de date, iar comunit\u0103\u021bile trebuie s\u0103 aib\u0103 un rol \u00een modul \u00een care aceste date sunt folosite.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cercet\u0103torii au comparat microbiomul intestinal al dou\u0103 popula\u021bii care tr\u0103iesc la mii de kilometri distan\u021b\u0103 una de cealalt\u0103: popula\u021bia Tsimane din Bolivia \u0219i popula\u021bia Hadza din Tanzania, arat\u0103 un studiu … Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":717060,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/717059"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=717059"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/717059\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/717060"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=717059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=717059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=717059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}