{"id":718421,"date":"2026-10-16T00:27:11","date_gmt":"2026-10-16T00:27:11","guid":{"rendered":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=718421"},"modified":"2026-10-16T00:27:11","modified_gmt":"2026-10-16T00:27:11","slug":"ghetarul-apocalipsei-se-topeste-mai-repede-decat-credeau-oamenii-de-stiinta-modelele-vechi-au-gresit-de-patru-ori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=718421","title":{"rendered":"\u201eGhe\u021barul Apocalipsei\u201d se tope\u0219te mai repede dec\u00e2t credeau oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103. Modelele vechi au gre\u0219it de patru ori"},"content":{"rendered":"<div class=\"sgb-google-buttons\">\n<div class=\"display-flex justify-center google-logo\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"mg-x-auto\" width=\"30\" height=\"30\" src=\"https:\/\/microscopemedia.com\/wp-content\/uploads\/2026\/10\/ghetarul-apocalipsei-se-topeste-mai-repede-decat-credeau-oamenii-de-stiinta-modelele-vechi-au-gresit-de-patru-ori.png\" alt><\/div>\n<\/p><\/div>\n<p dir=\"ltr\" id=\"p-0\">Thwaites, din vestul Antarcticii, are o suprafa\u021b\u0103 comparabil\u0103 cu a statului american Florida, potrivit <a href=\"https:\/\/www.ilmessaggero.it\/scienza\/ghiacciaio_apocalisse_si_sta_sciogliendo_modelli_cosa_dicono_cosa_significa-9827325.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Il Messaggero<\/a>. Retragerea lui, care dureaz\u0103 de decenii, contribuie deja cu aproximativ 4% la cre\u0219terea actual\u0103 a nivelului m\u0103rii. Bazinul glaciar con\u021bine suficient\u0103 ghea\u021b\u0103 pentru a ridica nivelul oceanelor cu peste 60 de centimetri dac\u0103 s-ar topi complet.<\/p>\n<p dir=\"ltr\" id=\"p-1\">\u0218i mai \u00eengrijor\u0103tor este rolul lui de \u201ebaraj\u201d. Thwaites \u021bine pe loc masele de ghea\u021b\u0103 din spatele lui, iar pr\u0103bu\u0219irea lui ar putea declan\u0219a pierderi mult mai mari, cu o cre\u0219tere a nivelului m\u0103rii de c\u00e2\u021biva metri.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\" id=\"chapter-0\">Apa cald\u0103 care se strecoar\u0103 sub ghea\u021b\u0103<\/h2>\n<p dir=\"ltr\" id=\"p-2\">Noul studiu, publicat \u00een revista Nature Communications, s-a concentrat pe linia de ancorare, locul \u00een care ghe\u021barul nu mai st\u0103 pe fundul m\u0103rii \u0219i \u00eencepe s\u0103 pluteasc\u0103. Modelele climatice o tratau ca pe o grani\u021b\u0103 relativ stabil\u0103. Imaginile din satelit arat\u0103 \u00eens\u0103 o f\u00e2\u0219ie mult mai larg\u0103 \u0219i mai agitat\u0103, \u00een care apa oceanului intr\u0103 \u0219i iese de sub ghe\u021bar odat\u0103 cu mareele.<\/p>\n<p dir=\"ltr\" id=\"p-3\">Fenomenul ridic\u0103 \u0219i coboar\u0103 masa de ghea\u021b\u0103 \u0219i las\u0103 apa relativ cald\u0103 a oceanului s\u0103 ajung\u0103 sub ghe\u021bar, unde \u00eel tope\u0219te de jos \u00een sus. F\u0103r\u0103 acest proces, modelele vechi subestimau de patru ori viteza cu care Thwaites s-a retras \u00een ultimii ani. Noul model a fost calibrat pe peste 25 de ani de observa\u021bii din satelit.<\/p>\n<p dir=\"ltr\" id=\"p-4\">\u201eAm identificat o configura\u021bie diferit\u0103 de cea presupus\u0103 p\u00e2n\u0103 acum sub marii ghe\u021bari continentali care se termin\u0103 \u00een mare\u201d, a explicat Mattia Poinelli, autorul principal al studiului.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\" id=\"chapter-1\">3 centimetri p\u00e2n\u0103 \u00een 2100<\/h2>\n<p dir=\"ltr\" id=\"p-5\">Cu aceste procese incluse \u00een calcule, contribu\u021bia lui Thwaites la cre\u0219terea nivelului m\u0103rii ar putea ajunge la 30 de milimetri p\u00e2n\u0103 \u00een 2100, de aproximativ dou\u0103 ori mai mult dec\u00e2t estim\u0103rile anterioare. Proiec\u021bia nu ia \u00een calcul o \u00eenc\u0103lzire suplimentar\u0103 a climei.<\/p>\n<p dir=\"ltr\" id=\"p-6\">Pe fundul m\u0103rii, dou\u0103 creste subacvatice fr\u00e2neaz\u0103 deocamdat\u0103 alunecarea ghe\u021barului. Una dintre ele, creasta Mouginot, ar putea fi dep\u0103\u0219it\u0103 \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul secolului. Cercet\u0103torii estimeaz\u0103 o probabilitate de 60% ca Thwaites s\u0103 piard\u0103 contactul cu ea p\u00e2n\u0103 \u00een 2100, iar \u00een unele scenarii acest lucru s-ar putea \u00eent\u00e2mpla chiar din 2038. Atunci, ghe\u021barul s-ar putea retrage rapid, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103toarea creast\u0103.<\/p>\n<h2 dir=\"ltr\" id=\"chapter-2\">Ce \u00eenseamn\u0103 pentru ora\u0219ele de pe coast\u0103<\/h2>\n<p dir=\"ltr\" id=\"p-7\">Chiar \u0219i <em><a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/externe\/ghetarii-elvetiei-au-pierdut-55-din-volumul-de-gheata-intr-un-singur-an-ce-se-intampla-in-alpi-23817439\">c\u00e2\u021biva centimetri conteaz\u0103<\/a><\/em>, mai ales c\u00e2nd se adaug\u0103 furtunilor, mareelor \u00eenalte \u0219i fenomenelor meteo extreme. \u201eRezultatele noastre arat\u0103 c\u0103, \u00een urm\u0103toarele decenii, riscul de inunda\u021bii pe coaste \u0219i num\u0103rul de oameni expu\u0219i ar putea fi mai mari dec\u00e2t se credea\u201d, a declarat Eric Rignot, coautor al studiului \u0219i profesor la Universitatea California din Irvine.<\/p>\n<p dir=\"ltr\" id=\"p-8\">Studiul nu d\u0103 o dat\u0103 pentru o eventual\u0103 pr\u0103bu\u0219ire a lui Thwaites, dar arat\u0103 unde gre\u0219esc modelele actuale: \u00een locul \u00een care ghea\u021ba se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu oceanul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Thwaites, din vestul Antarcticii, are o suprafa\u021b\u0103 comparabil\u0103 cu a statului american Florida, potrivit Il Messaggero. Retragerea lui, care dureaz\u0103 de decenii, contribuie deja cu aproximativ 4% la cre\u0219terea actual\u0103 &hellip; <a href=\"https:\/\/microscopemedia.com\/?p=718421\" class=\"more-link\">Read More<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":718422,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"Default","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/718421"}],"collection":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=718421"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/718421\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/718422"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=718421"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=718421"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/microscopemedia.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=718421"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}