Misterul care leagă trombozele de unele vaccinuri anti-COVID-19 ar putea fi rezolvat
Într-o lucrare evaluată de colegi, publicată miercuri în revista internaţională Science Advances, echipa care a efectuat cercetarea afirmă că a descoperit un “mecanism molecular” care stă la baza formării cheagurilor legate de vaccinurile cu adenovirus, cum ar fi cele produse de AstraZeneca şi Johnson & Johnson, potrivit Euronews.
O serie de ţări europene au oprit utilizarea vaccinului AstraZeneca la începutul acestui an din cauza unor rapoarte privind evenimente rare de coagulare a sângelui, în timp ce, la începutul acestei săptămâni, Slovenia a oprit definitiv utilizarea vaccinului Johnson & Johnson ca urmare a decesului unei femei de 20 de ani în septembrie.
O echipă de cercetători de la Arizona State University şi Cardiff University afirmă că afecţiunea rară de formare a cheagurilor de sânge, denumită trombocitopenie trombotică imună indusă de vaccin (VITT), “apare doar în cazuri extrem de rare, deoarece trebuie să aibă loc un lanţ de evenimente complexe pentru a declanşa acest efect secundar ultra-rar”.
Documentul explică faptul că, în cazuri extrem de rare, cauza VITT ar putea fi cauzată de adenovirusul utilizat în vaccinuri, care transportă informaţii genetice în celule, şi de răspunsul imunitar la acesta.
„Sperăm că descoperirile noastre pot fi folosite pentru a înţelege mai bine efectele secundare rare ale acestor noi vaccinuri şi, eventual, pentru a concepe vaccinuri noi şi îmbunătăţite pentru a schimba cursul acestei pandemii globale”, a declarat profesorul Alan Parker, expert în utilizarea adenovirusurilor pentru aplicaţii medicale de la Facultatea de Medicină a Universităţii Cardiff.
Cum pot vaccinurile să provoace VITT în cazuri rare?
Cercetătorii cred că utilizarea adenovirusului ChAdOx1, utilizat în vaccinul AstraZeneca pentru a transmite informaţii genetice în celule, ar putea deţine cheia.
Echipa a emis ipoteza că, în cazuri rare, adenovirusul se poate lega apoi de o anumită proteină numită factorul plachetar 4 (PF4), care declanşează o reacţie imunitară. Această reacţie duce la legarea anticorpilor de proteină, ceea ce face ca aceştia să se grupeze şi, în cazuri extrem de rare, să provoace VITT.
Este cu adevărat esenţial să se investigheze pe deplin interacţiunile vector-gazdă ale vaccinului la nivel mecanic”, a declarat Abhishek Singharoy, cercetător la Arizona State University şi autor corespondent al studiului.
„Acest lucru va ajuta la înţelegerea atât a modului în care vaccinul generează imunitate, cât şi a modului în care poate duce la orice evenimente adverse rare, cum ar fi VITT. Acesta se întâmplă doar în cazuri extrem de rare, deoarece trebuie să aibă loc un lanţ de evenimente complexe pentru a declanşa acest efect secundar ultra-rar”, a adăugat Parker. „Datele noastre confirmă faptul că PF4 se poate lega de adenovirusuri, un pas important în desluşirea mecanismului care stă la baza VITT. Stabilirea unui mecanism ar putea ajuta la prevenirea şi tratarea acestei afecţiuni”.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected].