Xi Jinping va discuta cu Ursula von der Leyen şi Charles Michel. UE va pune presiuni asupra Chinei pentru a nu ajuta Rusia

Într-un limbaj neobişnuit de deschis, oficialii UE apropiaţi de pregătirile summitului au declarat că orice ajutor acordat Rusiei ar afecta reputaţia internaţională a Chinei şi ar pune în pericol relaţiile cu cei mai mari parteneri comerciali ai săi, Europa şi Statele Unite.

Preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, vor purta discuţii virtuale cu premierul chinez Li Keqiang şi, ulterior, cu preşedintele Xi Jinping.

Un oficial UE a declarat că poziţia Chinei faţă de Rusia va fi “întrebarea de un milion de dolari” de vineri. Un altul a subliniat că peste un sfert din comerţul global al Chinei a fost realizat anul trecut cu blocul comunitar şi cu Statele Unite, faţă de doar 2,4% cu Rusia.

“Prelungim acest război sau lucrăm împreună pentru a pune capăt acestui război? Aceasta este întrebarea esenţială pentru summit“, a declarat oficialul.

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a reiterat apelul Chinei pentru discuţii de pace în această săptămână, adăugând că preocupările legitime ale tuturor părţilor ar trebui să fie luate în considerare.

China însăşi este îngrijorată de faptul că ţările europene iau indicaţii de politică externă mai dure de la Statele Unite şi a cerut ca UE să “excludă interferenţele externe” din relaţiile sale cu China.

Relaţiile dintre UE şi China erau deja tensionate

UE a trecut brusc în 2019 de la un limbaj diplomatic blând pentru a numi China un rival sistemic, dar o vede ca pe un potenţial partener în lupta împotriva schimbărilor climatice sau a pandemiei.

Bruxelles şi Beijingul au încheiat un acord de investiţii la sfârşitul anului 2020, menit să rezolve unele preocupări ale UE privind accesul reciproc la piaţă.

Cu toate acestea, acesta este acum în aşteptare după ce sancţiunile impuse de Bruxelles împotriva oficialilor chinezi pentru presupusele încălcări ale drepturilor omului în regiunea Xinjiang au determinat Beijingul să includă pe lista neagră persoane şi entităţi din UE.

De atunci, China a suspendat importurile din Lituania după ce ţara baltică a permis Taiwanului să deschidă o ambasadă de facto în capitala sa, ceea ce a provocat furia Beijingului, care consideră insula guvernată democratic ca fiind propriul său teritoriu.