ZF: Ce reforme îşi asumă guvernul Ciolacu pentru reducerea deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani: Alinierea taxelor prin eliminarea excepţiilor fiscale, scăderea plafoanelor la microîntreprinderi şi limitarea bonusurilor pentru bugetari

„Nu se măreşte TVA-ul. Mă tatuez pe mână, nu se măreşte TVA-ul. Nu va creşte nicio cotă unică. Va rămâne 10% pe venit. Cum să crească cota unică pe venit de la 10% la 16% când noi avem cea mai mare impozitare a muncii la venituri mici şi medii din Europa?”, a spus premierul Marcel Ciolacu, întrebat de presă, luni, dacă va creşte TVA sau impozitul pe venit.

„Revizuirea/ actualizarea regulilor de impunere/ bazei de impozitare/sistemului de facilităţi fiscale pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuţiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize şi impozitarea ecologică, impozitul pe proprietate şi pentru impozite şi taxe relevante ale sistemului fiscal”, scrie în Planul Bugetar Structural Naţional pe Termen mediu şi lung (PBSTM), asumat oficial şi publicat de Ministerul Finanţelor vineri seară. Aceasta este prima reformă pe care guvernul de la Bucureşti şi-a asumat-o în documentul amintit, la capitolul „Reforme şi investiţii care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare (a deficitului bugetar – n. red).

Măsura ar urma să producă efecte începând cu T1/2025. Deşi nu este scris clar că va creşte TVA pentru unele produse, prin eliminarea cotelor speciale, sau că va creşte impozitul pe venit în România, din document reies creşteri de taxe. De asemenea, pe partea de măsuri fiscale nu sunt foarte multe detalii în documentul publicat de Finanţe, în afară că veniturile la buget vor face un salt de cel puţin 1,1% din PIB în 2025. În ceea ce priveşte modificările de taxe, documentul ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri.

Aţi auzit de PBSTM, noul FMI fiscal pentru România? Nu vă uitaţi la ce vă promit partidele şi candidaţii la preşedinţie. Tocmai a fost aprobat PBSTM – 119 pagini, la care se va raporta orice decizie de bani a guvernelor care vor veni la Palatul Victoria până în 2031. În T1/2025 Banca Mondială trebuie să prezinte planul de reformă fiscală pe care guvernul trebuie să-l adopte

Cert este că ar urma să se elimine facilităţile fiscale de tipul scutiri de la plata impozit pe venit sau contribuţiilor în anumite sectoare.

Reforma microîntreprinderilor, a căror situaţie este incertă, fiind şi unul dintre motivele pentru care s-ar fi blocat a treia tranşă din PNRR, apare şi în PBSTM: „Reducerea treptată a sferei de aplicare a regimului fiscal special pentru microîntreprinderi prin implementarea unor reguli suplimentare de prevenire a divizării artificiale a întreprinderilor pentru accesarea regimului microîntreprinderilor, revizuirea/actualizarea cotei de impozitare pentru microîntreprinderi”, este stipulată ca măsură de creştere a veniturilor bugetare.

Documentul mai promite şi reforma ANAF prin instrumentele de digitalizare de tipul e-Factura sau SAF-T, însă nu e clar ce venituri suplimentare vor aduce aceste măsuri.

 În ceea ce priveşte reforma de cheltuieli bugetare, guvernul Ciolacu îşi asumă, prin PBSTM, reforme ale cheltuielilor din companiile de stat şi ale cheltuielilor publice, cu plafonarea bonusurilor la salariile bugetare la 20% din venitul de bază. Reforma pensiilor şi a pensiilor speciale de asemenea este indicată la capitolul amintit, însă în dreptul lor autorii consemnează că deja s-au implementat, prin legea pensiilor. De altfel, în acelaşi document, cheltuielile cu asistenţa socială, unde cele mai multe cheltuieli sunt cu pensiile, scad ca pondere în PIB, de la 12,7% din PIB în 2024, la 10,7% din PIB în 2031.

În consecinţă, deficitul bugetar ar urma să scadă de la 7,9% din PIB, cât ar urma să fie în 2024, la sub 3% din PIB în 2031, la finalul perioadei asumate.