Războiul din Ucraina, ziua 988. Washingtonul intensifică sprijinul pentru Kiev / WSJ: Echipa lui Trump intenţionează să amâne aderarea Ucrainei la NATO pentru cel puţin 20 de ani / Zelenski a ajuns la summitul de la Budapesta

Zelenski a ajuns la summitul de la Budapesta

Preşedintele Volodimir Zelenski a sosit la Summitul Comunităţii Politice Europene de la Budapesta, scrie Ukrainska Pravda.

În cadrul summitului, liderii europeni vor discuta rezultatele alegerilor din SUA şi vor începe să îşi contureze răspunsul la revenirea lui Donald Trump la preşedinţie.

Ucraina şi Estonia discută planul de victorie şi punerea în aplicare a formulei de pace

Şeful adjunct al Biroului preşedintelui Ucrainei, Ihor Zhovkva, s-a întâlnit cu subsecretarul pentru afaceri politice al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Martin Roger.

Printre subiectele-cheie ale reuniunii s-au numărat punerea în aplicare a formulei de pace şi pregătirile pentru cel de-al doilea summit pentru pace. Zhovkva a lăudat co-lideratul Estoniei pentru cel de-al cincilea punct al formulei de pace „Punerea în aplicare a Cartei ONU şi restaurarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a ordinii mondiale”, scrie Ukrinform.

Trump şi preşedintele sud-coreean au discutat despre trupele nord-coreene care se alătură războiului din Rusia

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol au avut o convorbire telefonică pe 7 noiembrie, după ce primul a câştigat alegerile prezidenţiale din SUA, discutând despre cooperarea viitoare.

Subiectele discuţiei lor au inclus Coreea de Nord, şi anume dezvoltarea capacităţilor sale nucleare, testele cu rachete şi trimiterea de trupe pentru a ajuta Rusia în războiul împotriva Ucrainei, a raportat agenţia de ştiri sud-coreeană Yonhap.

WSJ: Echipa lui Trump intenţionează să amâne aderarea Ucrainei la NATO pentru cel puţin 20 de ani

O idee din cadrul echipei preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, pentru a pune capăt războiului din Rusia implică amânarea aderării Kievului la NATO pentru cel puţin 20 de ani în schimbul continuării livrărilor de arme, relatează The Wall Street Journal, citând trei apropiaţi lui Trump.

Rapoartele media anterioare şi declaraţiile din cercul restrâns al lui Trump au indicat că acest lucru ar implica îngheţarea războiului pe liniile actuale ale frontului şi crearea unei zone demilitarizate în est, o afirmaţie susţinută şi de sursele WSJ.

Preşedintele Ucrainei a vorbit la telefon cu Donald Trump

Volodimir Zelenski a avut miercuri o convorbire telefonică cu preşedintele ales Donald Trump pentru a-l felicita pentru victoria în alegerile prezidenţiale

„Am avut o convorbire telefonică excelentă cu preşedintele Trump şi l-am felicitat pentru victoria sa istorică şi decisivă – un rezultat făcut posibil de campania sa impresionantă”, a scris Zelenski pe Telegram.

„Am convenit să menţinem un dialog strâns şi să ne consolidăm cooperarea. Un leadership puternic şi neclintit al SUA este esenţial pentru lume şi pentru o pace justă”, a adăugat Zelenski.

Pe parcursul campaniei electorale, Trump şi JD Vance au pus la îndoială angajamentul continuu al SUA faţă de Ucraina, în condiţiile în care războiul durează de mai bine de doi ani şi jumătate.

În plus, Trump a făcut comentarii care sugerează că SUA ar putea face presiuni asupra Ucrainei pentru a ajunge la un armistiţiu dificil cu Rusia.

Zelenski efectuează o vizită la Budapesta

Joi, 7 noiembrie, preşedintele Volodimir Zelenski va participa la summitul Comunităţii Politice Europene de la Budapesta, la invitaţia lui Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, şi a lui Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a declarat Zelenski.

Acesta este cel de-al cincilea summit în acest format. Primul a fost în Cehia, al doilea în Moldova, apoi în Spania şi Regatul Unit, iar acum în Ungaria.

Comunitatea Politică Europeană reprezintă un format de tip interguvernamental de dialog politic între statele europene, cu scopul cooperării pe teme de interes comun, în vederea consolidării securităţii şi stabilităţii pe continentul european.

Varşovia va găzdui o conferinţă internaţională privind refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei

Conferinţa ReBuild Ukraine 4.0 va avea loc în perioada 13-14 noiembrie la Varşovia, Polonia.

Conferinţa, organizată de Ministerul Energiei din Ucraina, va reuni lideri ucraineni şi internaţionali pentru a discuta despre refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, afectată de război.

Conferinţa îşi propune să atragă investiţii internaţionale substanţiale pentru a sprijini eforturile de recuperare şi pentru a sprijini comunităţile strămutate.

Evenimentul va aborda şase subiecte majore, inclusiv priorităţile politice, oportunităţile de investiţii, inovaţiile din reţeaua electrică, energia regenerabilă, aplicaţiile AI în domeniul energiei şi dezvoltarea forţei de muncă.

Organizaţii internaţionale cheie şi reprezentanţi guvernamentali din Canada, Germania, Franţa şi-au confirmat participarea.

Conferinţa urmăreşte să promoveze cooperarea între sectoarele public şi privat pentru a moderniza sectorul energetic al Ucrainei în vederea asigurării rezilienţei şi durabilităţii.

În plus, ReBuild Ukraine 4.0 va pleda pentru reducerea dependenţei de combustibilii fosili ruşi prin promovarea energiei regenerabile şi a eficienţei energetice, cu scopul de a spori securitatea energetică a Ucrainei şi a Europei.

Casa Albă se grăbeşte să livreze miliarde de dolari în ajutor de securitate pentru Ucraina înainte de încheierea mandatului preşedintelui Joe Biden în ianuarie, potrivit unor surse din administraţie, citate de Reuters.

Obiectivul este de a sprijini guvernul de la Kiev înainte ca preşedintele ales Donald Trump să preia oficial funcţia pe 20 ianuarie. „Administraţia plănuieşte să avanseze… pentru a pune Ucraina în cea mai puternică poziţie posibilă”, a declarat, citat de Reuters, un oficial de rang înalt din administraţie sub protecţia anonimatului.

Trump a criticat în repetate rânduri sprijinul acordat de Biden Ucrainei, fapt care a amplificat temerile cu privire la viitorul acestui ajutor sub o administraţie republicană, care va controla Casa Albă, Senatul şi, posibil, Camera Reprezentanţilor.