Ce este şi cum functionează Parlamentul României? Câţi parlamentari sunt şi ce fac ei?

Parlamentul României este instituţia legislativă naţională, organizată în sistem bicameral. Acesta este format din Senat şi Camera Deputaţilor, iar şedinţele au loc la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

Istoric

Regulamentul Organic din 1831-1832 a pus bazele instituţiei parlamentare în Principatele Române, iar prin Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 1864 s-a introdus Senatul ca a doua cameră legislativă. Constituţia din 1866 a stabilit funcţionarea Parlamentului în conformitate cu modelele Europei Occidentale de la acea vreme. 

 

În perioada monarhiei (1881-1947), Parlamentul a jucat un rol central, adoptând documente importante, precum Declaraţia de Independenţă din 1877.

 

După Revoluţia din decembrie 1989, prin Constituţia din 1991, Parlamentul a fost restabilit ca principală instituţie a regimului democratic pluripartid.

 

Atribuţiile Parlamentului României şi organizarea acestuia

În baza Constituţiei României, Parlamentul are următoarele atribuţii:

 

Atribuţia legislativă – Parlamentul elaborează şi adoptă legi constituţionale, organice şi ordinare.

 

Atrbuţii de organizare internă – Se ocupă de validarea mandatelor, alegerea organelor proprii de conducere şi adoptarea regulamentelor proprii.

 

Atribuţii de coordonare a dezvoltării naţionale – Stabileşte direcţiile generale ale politicii sociale, economice şi juridice prin legi pe care Guvernul este obligat să le implementeze.

 

Atribuţii în legătură cu interacţiunea cu alte autorităţi –  Alege sau destituie demnitari şi funcţionari publici, suspendă sau pune sub acuzare Preşedintele, acordă sau retrage suportul pentru Guvern, numeşte judecători la Curtea Constituţională şi alţi oficiali.

 

Atribuţii de control parlamentar – Exercită supraveghere asupra Guvernului, Preşedintelui şi altor instituţii prin comisii parlamentare, rapoarte, interpelări şi alte mijloace.

 

Atribuţii în domeniul politicii externe – Ratifică sau denunţă tratate internaţionale, declară starea de război şi participă la structuri parlamentare internaţionale.

 

Până în 2003, cele două camere aveau atribuţii identice: un proiect de lege trebuia aprobat de ambele camere. În caz de neconcordanţe, se forma o comisie de mediere care propunea o variantă finală, supusă votului comun al Parlamentului. 

 

După modificarea Constituţiei în 2003, sistemul s-a schimbat. Fiecare cameră are domenii specifice în care deliberează ca „cameră decizională”. Proiectele de lege trebuie încă aprobate de ambele camere, însă decizia finală aparţine camerei care are competenţă principală în domeniul respectiv.

 

Alegerile parlamentare din România

Membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului sunt aleşi prin vot universal în 42 de circumscripţii electorale, corespunzând celor 41 de judeţe şi Municipiului Bucureşti. Numărul de parlamentari diferă între cele două camere datorită normelor de reprezentare. Un deputat reprezintă aproximativ 73.000 de locuitori, iar un senator aproximativ 168.000 de locuitori.

 

Alegerile parlamentare sunt organizate o dată la patru ani, folosindu-se un sistem proporţional, în care locurile sunt alocate partidelor care depăşesc pragul electoral de 5%. În plus, Camera Deputaţilor include şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale recunoscute. 

 

Numărul total de parlamentari a variat de-a lungul timpului. În 2012, a crescut la 588, dar a fost redus la 466 (330 deputaţi şi 136 senatori) în urma legii din 2015. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc la 6 decembrie 2020 iar următoarele alegeri parlamentare au loc de Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie 2024.

 

Procedura legislativă

Propunerile legislative pot fi iniţiate de Guvern, parlamentari sau de cetăţeni (prin semnături din cel puţin un sfert din judeţele ţării). Procedura implică dezbaterea proiectului în prima cameră sesizată, urmată de o decizie a camerei decizionale. Odată adoptată, legea este promulgată de Preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial.

Structură şi comisii

Parlamentul funcţionează prin intermediul comisiilor permanente şi comune. Printre acestea se numără comisii pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii sau  relaţiile cu UNESCO.

 

Perspective viitoare

Deşi în 2009 s-a organizat un referendum pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 şi transformarea Parlamentului în unicameral, aceste schimbări nu au fost implementate, fiind necesară modificarea Constituţiei.