Sectorul agroalimentar e responsabil pentru mai bine de o treime din emisiile de carbon

Agricultura – culturi vegetale şi zootehnie – reprezintă 18% din emisiile de CO2 ale sectorului agroalimentar, cu 4,7%, respectiv 13,3%. Producţiile de carne de vită, lapte de vacă şi lapte de oaie sunt mari contribuitori la poluare. Procesarea alimentelor emite 1,7 milioane de tone CO2, iar transportul şi retailul adaugă 1,6 mi­lioane şi, respectiv, 760.000 de tone. Astfel, procesarea şi transportul alimentelor suplimentează emisiile mari ale agriculturii. Însă, prin prelucrare creşte valoarea adăugată a materiilor prime şi economia se dezvoltă. Mai mult, industria alimentară este una strategică pentru fiecare ţară în parte. Astfel, întrebarea este: ce facem în faţa acestui paradox?

„Au apărut deja o mulţime de tehnologii care reduc semnificativ impactul poluant al agriculturii şi creşterii animalelor şi cred că, în următorii ani, împinşi de la spate de noile reglementări europene, şi România va fi nevoită să le adopte, cu investiţii mari. Focusul pe reducerea poluării va veni însă cu costuri pe măsură. Ali­mentele, pro­dusele din carne, se vor scumpi semni­ficativ în următorii ani, iar alternativele re­prezentate de pro­dusele din soia, de exemplu, vor deveni tot mai populare“, a spus analistul eco­no­mic Adrian Negrescu.

El consideră că agricultura, în special creş­terea animalelor, sunt esenţiale pentru viaţa noastră de zi cu zi, deşi este cunoscut faptul că nivelul de poluare generat de creşterea animalelor, în special a porcinelor şi bovinelor, a crescut semnificativ în ultimii 30 de ani. În acest context, după părerea sa, trebuie să căutăm soluţii pentru a reduce acest impact asupra mediului şi pentru a ne adapta la noile condiţii să continuăm.

De exemplu, în România, în 2022, ultimul an pentru care există date dis­ponibile, creşterea vacilor de lapte a produs peste 100.000 de tone de metan (CH4), iar creşterea puilor a generat 15.000 de tone de metan. Aceste două activităţi au cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră, conform FAO. Intensitatea emisiilor de CO2 din sectorul zootehnic local a fost de 13,3%.

În plus, pentru a produce un kilogram de carne de vită, se emit mai mult de 99 kg de CO2. Spre comparaţie, metanul (CH4) are un potenţial de încălzire globală mult mai mare decât CO2, astfel că o cantitate mică de metan poate fi echi­valentă cu o cantitate mult mai mare de CO2.

Pentru a pro­duce un kilogram de brânză, se emit 24 kg de CO2, iar pentru carne de porc se emit 12 kg de CO2. În cazul cărnii de pui, emisiile sunt de 10 kg de CO2, iar pentru ouă, se emit 5 kg de CO2, potrivit Our World in Data, care citează o metaanaliză realizată de Poore şi Nemecek, ce a avut la bază informaţii de la 38.000 de ferme care produc 40 de tipuri diferite de bunuri agricole la nivel global. Pentru a pune în perspectivă, un kilogram de CO2 este echivalent cu emisiile produse de o maşină care parcurge aproximativ patru-cinci kilometri. Aşadar, pentru a produce un kilogram de brânză, emisiile sunt echivalente cu aproximativ 120-150 km de condus al unei maşini.

Sectorul agricol este unul dintre principalii factori care contribuie la schimbările climatice, fiind responsabil pentru aproximativ 25% din emisiile globale de gaze cu efect de seră la nivel global. În acelaşi timp, producţia de alimente generează 26% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, potrivit Our World in Data.

În acelaşi timp, deşi prelucrarea materiei prime şi transformarea în produs finit e o provocare în acest context al schimbărilor climatice, aduce mai mulţi bani. În România, valoarea adăugată a industriei prelucrătoare, unde este inclusă şi industria alimentară, a reprezentat 15,47% din PIB în 2022, ceea ce înseamnă o valoare nominală de 46 de miliarde de dolari, conform datelor Băncii Mondiale. Prin comparaţie, valoarea adăugată a agriculturii, silviculturii şi pescuitului a fost de 11,34 miliarde de dolari în acelaşi an, potrivit aceleiaşi surse. Acest lucru arată că industria prelucrătoare generează o valoare de până la cinci ori mai mare decât sectorul agricol.

Mai mult, valoarea adăugată a României în sectorul alimentar, băuturi şi tutun este destul de mică în comparaţie cu alte ţări, iar pentru a atinge autosuficienţa, sunt necesare multe investiţii. în 2022, exporturile de produse alimentare şi animale vii au fost de 7,9 miliarde de dolari, în timp ce importurile au fost de 10,6 miliarde de dolari. Astfel, România are un deficit comercial de 2,7 miliarde de dolari. Totuşi, dacă am exclude exporturile de ovine, care reprezintă o mare parte din exporturi, având în vedere că România este al doilea cel mai mare crescător de ovine din UE şi trimite animale vii în ţările arabe, deficitul ar fi mult mai mare.

Spre comparaţie, în 2022, sectorul alimentar, de băuturi şi tutun reprezenta 11,85% din valoarea adăugată a industriei prelucrătoare din România, conform datelor Băncii Mondiale. în schimb, în Spania acest procent este aproape dublu, de 20,59%, iar în Franţa este de 18,77%. Mai mult, chiar şi în Serbia, ţara vecină României, valoarea adăugată a sectorului alimentar, de băuturi şi tutun ajunge la 22,75% din industria prelucrătoare.

Cum gestionăm poluarea în timp ce susţinem economia prin creşterea industriei alimentare?

În România, emisiile de CO2 pentru producţia alimentelor sunt de 1,5 milioane de tone pentru carnea de vită, 3,5 milioane de tone tone pentru laptele de vacă, 2,4 milioane de tone pentru laptele de oaie, 740.000 tone pentru carnea de oaie, 290.000 tone pentru laptele de capră, 124.000 tone pentru carnea de pui, 555.000 tone pentru ouă, 493.000 tone pentru carnea de porc, conform datelor FAO.

În faţa presiunii tot mai mari a schimbărilor climatice, în România sunt încurajate practici agricole sustenabile, cum ar fi reducerea lucrărilor asupra solului pentru a conserva apa, trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologică, creşterea procentului de culturi proteice, cum ar fi soia şi mazărea, reducerea consumului de pesticide cu 50% pe hectar şi interzicerea neonicotinoidelor. În plus, se pune accent pe promovarea consumului local, pentru a micşora emisiile de CO2 provenite din transport. De exemplu, emisiile de CO2 pentru producerea fertilizanţilor au fost de peste 3 milioane tone în 2022, în România, iar pentru producerea pesticidelor au fost de 140.000 tone.

De asemenea, analistul economic Adrian Negrescu consideră că taxele pe activităţile poluante vor creşte, ceea ce va duce la o schimbare a modului în care ne hrănim, iar produsele ecologice vor deveni din ce în ce mai importante. Însă, pentru populaţia săracă, carnea, specialităţile din carne, peştele, brânzeturile şi chiar multe legume riscă să devină „produse de lux“, dacă nu găsim soluţii pentru a compensa creşterile de preţuri generate de reglementările ecologice.

,,Alimentaţia ştiinţifică de pe vremea lui Ceauşescu ar putea deveni realitate, cu focus pe produsele din soia, pe orez şi alte legume de bază. Vremea când în magazine găseam sute de sortimente de salamuri, specialităţi din carne, brânză dar şi dulciuri este pe cale să apună pe măsură ce preţurile zahărului, cacao şi a cafelei şi a condimentelor vor creşte tot mai mult ca urmare a schimbărilor climatice şi a noilor reglementări de mediu“, a precizat Adrian Negrescu.

Investiţii în staţii de biogaz şi biometan

În contextul în care se vorbeşte tot mai mult despre reducerea impactului zootehniei asupra mediului, fermierii au început să ia măsuri în acest sens. Astfel, DN AGRAR Group, cea mai mare fermă integrată din România, cu producţie de lapte de vacă, şi BSOG Energy, companie de energie specializată în dezvoltarea proiectelor de producere a biometanului, deţinută de Black Sea Oil & Gas, au semnat un acord pentru cel mai mare proiect de producţie a biometanului din România, cu o capacitate totală de până la 15 MW. Investiţia totală pentru realizarea proiectului este estimată la peste 30 de milioane de euro şi execuţia lui va dura peste 2 ani de la semnarea acordului final. Prin această investiţie, DN Agrar şi-a propus o reducere de 90% a emisiilor de carbon, conform informaţiilor furnizate de companie. Biometanul este obţinut prin purificarea biogazului. O staţie de biogaz vrea să construiască şi Agroserv Măriuţa, producătorul lactatelor Lăptăria cu Caimac. Ferma are un efectiv de 3.000 de animale, dintre care 1.100 de vaci de muls.