Cazurile de dopaj în tenis: Există abordări diferite? BBC Sport analizează cazurile Halep şi Swiatek

Halep, dublă câştigătoare de Grand Slam, şi Tara Moore, jucătoare britanică de dublu, au petrecut perioade îndelungate de timp departe de terenurile de tenis, aşteptând ca cazurile lor de dopaj să fie judecate.

Cele două au fost critice la adresa perioadei de timp în care au fost analizate cazurile lor, comparativ cu cele ale lui Sinner şi Swiatek, Halep afirmând că există „abordări complet diferite” în procesarea acestor cazuri.

Care sunt cele patru cazuri?

Toţi cei patru jucători au susţinut că nu au consumat intenţionat substanţe interzise. Cazul Tarei Moore este cel mai vechi dintre cele patru, iar aceasta a vorbit despre impactul financiar şi emoţional pe care l-a avut asupra sa.

Simona Halep, un nume de referinţă în tenisul mondial, este printre cele mai cunoscute jucătoare care au testat pozitiv pentru o substanţă interzisă, după Maria Sharapova. Halep a criticat public timpul prelungit în care a fost analizat cazul său.

Cazul lui Sinner a dus la acuzaţii că sportivul italian ar fi beneficiat de un tratament preferenţial, acuzaţii pe care agenţia responsabilă de integritatea în tenis (ITIA) le-a respins cu fermitate.

Un panel independent a concluzionat că Sinner nu a fost vinovat şi a furnizat o explicaţie credibilă. Iga Swiatek, câştigătoare de cinci titluri de Grand Slam, a fost suspendată provizoriu după ce a fost testat pozitiv, pierzând trei turnee. Ea a explicat că rezultatul pozitiv a fost cauzat de contaminarea unui medicament pe care îl lua.

De ce au durat mai mult cazurile lui Halep şi Moore decât cele ale lui Sinner şi Swiatek?

Este destul de frecvent ca astfel de cazuri să dureze câteva luni pentru a fi rezolvate, mai ales când sportivii neagă că au luat intenţionat substanţe interzise. În astfel de cazuri, aceştia pot furniza dovezi care să combată sau să reducă impactul testului eşuat, ceea ce duce la investigaţii suplimentare.

În cazul Simonei Halep, aceasta nu a putut furniza imediat dovezi clare care să explice motivul pentru care a testat pozitiv. Cazul său a fost complex, iar hotărârea iniţială a tribunalului s-a întins pe 126 de pagini.

Comitetul Arbitral pentru Sport (CAS) a concluzionat că încălcările antidoping ale Simonei Halep nu au fost intenţionate, însă aceasta a fost găsită responsabilă de „unele niveluri de neglijenţă” în ceea ce priveşte suplimentele pe care le consuma.

Cazul Tarei Moore a fost şi el unul complicat. Jucătoarea a pierdut 600 de locuri în clasamentul mondial şi a fost nevoită să câştige bani antrenând în aer liber, pe terenuri publice din SUA. După testul pozitiv, Moore a demonstrat că contaminarea a fost cauzată de carne impregnată cu boldenon, dar procesul a fost lung şi costisitor. Tribunalul a respins însă ideea că Moore ar fi acţionat cu neglijenţă.

Cum au decurs cazurile lui Swiatek şi Sinner?

În cazul lui Swiatek, suspendarea provizorie a fost acordată pe 12 septembrie, iar aceasta a făcut apel la 22 septembrie. Echipa sa a identificat rapid sursa contaminării – o tabletă de melatonină contaminată cu TMZ în timpul procesului de fabricaţie. Suspendarea provizorie a fost ridicată pe 4 octombrie, iar Swiatek a acceptat o suspendare de o lună, incluzând perioada de suspendare provizorie.

Sinner, la rândul său, a testat pozitiv pentru clostebol, dar a reuşit să furnizeze dovezi rapide că a fost contaminat din greşeală. Avocatul său a depus apeluri imediat, iar suspendările provizorii au fost ridicate rapid.

Diferenţele dintre cazuri

Este important de menţionat că fiecare caz are propriile sale circumstanţe unice. Swiatek şi Sinner au demonstrat rapid sursa contaminării, ceea ce a făcut procesul mai rapid. În schimb, cazurile lui Halep şi Moore au fost mult mai complexe, cu dovezi şi circumstanţe greu de dovedit.

De asemenea, ITIA susţine că nu există diferenţe de tratament între jucători şi că toate cazurile sunt analizate în mod transparent şi echitabil, în funcţie de dovezile disponibile. Totuşi, cazurile de dopaj din tenis rămân un subiect sensibil, iar modul în care autorităţile gestionează aceste situaţii continuă să stârnească întrebări.