Guvernul Ciolacu vrea să elibereze Bucureştiul: În următorii 4 ani vrea să termine A0 alături de drumurile radiale. Pariul cel mare? Misiunea de a termina loturile lipsă de pe A1, A3, A7 şi A8, adică două autostrăzi care să treacă munţii – Carpaţii Meridionali dar şi cei Orientali

Modificarea taxelor actuale pentru drumuri în cazul camioanelor, pentru ca acestea să plătească în funcţie de distanţă parcursă şi nu timp, instalarea de camere video şi radare pentru creşterea siguranţei rutiere şi finalizarea proiectelor deja începute, sunt doar câteva dintre propunerile noului program de guvernare 2024-2028 propus de noul guvern condus de Marcel Ciolacu.

“Reformă prevăzută în PNRR, care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanţa parcursă de vehiculele de transport greu. Legislaţia necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software şi hardware”, scrie în program.

Mai mult, având în vedere că România are cele mai periculoase drumuri din Europa, inclusiv din cauza lipsei camerelor şi radarelor de pe acestea, noul executiv vrea să implementeze prin PNRR astfel de sisteme de monitorizare, pentru a tempera conducătorii auto.

„Sistemele automate de măsurare a vitezei în trafic finanţate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate şi radare mobile, menite să descurajeze depăşirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România. Termen implementare: 2025-2026”. O tentativă a avut loc în 2005-2006 pe DN1, însă acestea au fost abandonate, deşi s-au dovedit eficiente.

Noul Executiv vrea să îşi asume atingerea unui prag de 1.000 km de drum de mare viteză în construcţie până în 2025 concomitent cu păstrarea a cel puţin 1.000 km autostradă în lucru până în 2030, în aşa fel încât să atingem ţintele din Planul Investiţional.

În plus, noul guvern vrea ca până la finalul anului 2028 să fie finalizată întegral legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră şi Europa Centrală.

„De asemenea, se va finaliza prima autostradă montană, care va traversa Munţii Carpaţi şi vor fi finalizate primele tuneluri montane la profil de autostradă”.

Teoretic, până în 2028 vor fi finalizate loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 şi A8, care asigură conexiunea continuă între marii poli de creştere economică.

Pariul Executivului pentru Bucureşti îl reprezintă atât finalizarea A0, cât şi a noilor drumuri radiale care au misiunea de a elibera Capitala de un trafic tot mai aglomerat.

Mai mult, Guvernul vrea ca până în 2028, să termine minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localităţile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare şi parteneriate cu autorităţile publice locale. Pe de altă parte, dacă autorităţi locale precum cele din Bihor au demonstrat că pot, în cele mai multe cazuri la nivel local profesionalismul şi specialiştii lipsesc cu desăvârşire, iar o astfel de iniţiativă poate duce la blocarea pe termen nelimitat a unor investiţii. În foarte multe cazuri, la nivel local s-au demarat proiecte, doar pentru a începe un şantier care să fie abandonat la scurt timp.

După ani în care prioritatea zero a fost infrastructura rutieră, noul executiv anunţă investiţii consistente şi pe plan feroviar vizând modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanţa – Curtici şi Constanţa – Siret/Ungheni

„Până în anul 2028, toate reşedinţele de judeţ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată vor beneficia de trenuri noi şi moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate şi 139 de vagoane noi)”, se arată în planul de guvernare.

Mai mult, dincolo de transport pe distanţe lungi, guvernul vrea acum să dezvolte transportul feroviar metropolitan şi introducerea sa pe distanţe scurte, tot pentru a reduce traficul rutier şi poluarea, care atinge cote alarmante în Bucureşti şi marile centre regionale.

Mai mult, guvernul promit acum o cale ferată de mare viteză pe ruta Bucureşti-Budapesta.

„Reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare – asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creştere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare”, scrie în plan.

Nu în ultimul rând, metroul din Cluj revine în discuţie alături de dezvoltarea în zona Bucureşti-Ilfov.

Planul de guvernare cu privire la infrastructura de transport vine însă pentru prima dată când promisiunile ultimilor ani au fost respectate, iar în premieră absolută România închide 2024 cu peste 200 km de noi autostrăzi şi drumuri expres.