Serbia, între sancţiuni şi criza gazelor: lovitură dublă pentru Belgrad

Serbia traversează o perioadă dificilă, confruntându-se cu sancţiuni americane asupra sectorului său energetic şi cu suspendarea bruscă a livrărilor de gaze din Azerbaidjan. Anunţul privind sancţiunile vizează compania sârbă Naftna Industrija Srbije (NIS), controlată majoritar de Gazprom şi Gazprom Neft, cerând eliminarea completă a intereselor ruseşti din companie. Preşedintele Aleksandar Vučić a calificat sancţiunile drept cele mai severe aplicate vreodată unei companii din Serbia, notează POLITICO.

În paralel, Azerbaidjanul a informat Serbia că nu mai poate livra cele 1,7 milioane de metri cubi de gaz zilnici, invocând „forţă majoră”. Această întrerupere loveşte într-un moment crucial, când Serbia se bazează pe gazele azere pentru a-şi diversifica aprovizionarea şi a reduce dependenţa de Rusia. Vučić a promis că nu va exista o criză energetică majoră şi că interesul naţional al Serbiei va fi protejat.

Sancţiunile americane vin pe fondul unei strategii globale de izolare economică a Rusiei. Serbia are termen până la 12 martie pentru a restructura acţionariatul NIS, iar Vučić a anunţat că va discuta situaţia cu preşedintele rus Vladimir Putin. Între timp, criza gazelor ameninţă să crească preţurile şi să agraveze nemulţumirile interne, pe fondul protestelor naţionale.

Întrebări persistă cu privire la sincronizarea deciziilor din partea Azerbaidjanului şi a sancţiunilor SUA. Analiştii speculează că Moscova ar putea exercita presiuni asupra Belgradului prin intermediul Baku, deşi oficialităţile azere neagă implicarea Rusiei. Relaţiile complexe dintre Serbia, Rusia şi Azerbaidjan rămân un punct de interes geopolitic major.