„Deceniul Iohannis”: Ce evenimente majore s-au produs în timpul celor două mandate ale lui Klaus Iohannis la Cotroceni

Deşi a afirmat public faptul că nu va pleca din funcţia de preşedinte până când noile alegeri – programate pentru luna mai – nu vor desemna un nou şef de stat, Klaus Iohannis şi-a anunţat luni, 10 februarie, demisia din funcţie, fiind şi primul preşedinte din istoria postcomunistă a ţării care recurge la o asemenea mişcare.

În 21 decembrie 2014, prin ascensiunea de la primar al municipiului Sibiu şi profesor de fizică la drumul spre Cotroceni, Klaus Iohannis îşi depune jurământul pentru funcţia de preşedinte, după ce l-a învins pe contracandidatul său de atunci, Victor Ponta, în turul al doilea al alegerilor. Cinci ani mai târziu, Iohannis obţine confortabil un al doilea mandat, în faţa Vioricăi Dăncilă.

Odată cu anunţul demisiei, se încheie, astfel, cele două mandate ale sale, care au fost marcate de o serie de evenimente cel puţin diverse. Mediafax vă prezintă o sinteză a evenimentelor majore care s-au produs în „Deceniul Iohannis”.

2015: Tragedia de la Colectiv şi căderea guvernului Ponta

Suntem în noaptea de 30 octombrie 2015, când s-a produs incendiul de la clubul Colectiv, în urma căruia 64 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 186 au fost rănite. Este primul eveniment major care se produce în timpul primului mandat al lui Iohannis. La momentul respectiv, el a vizitat locaţia în care s-a produs tragedia, iar câteva zile mai târziu, după ce guvernul Ponta şi-a anunţat demisia, Iohannis a criticat că decizia a venit prea târziu, spunând că „a fost nevoie ca oameni să moară pentru ca această demisie să se întâmple”.

2017: Ordonanţa 13 şi oamenii ieşiţi la proteste

Începutul anului 2017 a fost marcat de o serie de proteste ample în oraşele din întreaga ţară, după ce guvernul Grindeanu a aprobat, peste noapte, modificările aduse Codului Penal şi a legii graţierii. La momentul respectiv, protestele au fost evaluate ca fiind cele mai ample de după 1989, întrucât au participat atât în ţară, cât şi în Diaspora, sute de mii de oameni.

Tot atunci, Iohannis a sesizat CCR în legătură cu OUG 13, iar câteva zile mai târziu, aceasta a fost abrogată.

2018: Protestele din 10 august

Protestele anti-corupţie continuă şi în 2018, Klaus Iohannis fiind în cel de-al patrulea an de mandat. Protestele din 10 august 2018, cunoscute şi ca „mitingul Diasporei”, au dus la reprimarea manifestanţilor de către jandarmi, care au folosit spray-uri lacrimogene şi tunuri cu apă.

La momentul respectiv, Klaus Iohannis a reacţionat pe pagina sa de Facebook, condamnând acţiunile forţelor de ordine. „Într-o democraţie autentică este dreptul fiecărui om să protesteze, dar violenţa nu este acceptabilă, indiferent de opţiunile politice. Condamn ferm intervenţia brutală a Jandarmeriei, puternic disproporţionată în raport cu manifestările majorităţii oamenilor din Piaţa Victoriei. Încercarea de a înfrânge voinţa oamenilor printr-o reacţie violentă a forţelor de ordine este o soluţie condamnabilă”.

2020-2022: Pandemia de coronavirus şi guvernele fragile

La doar 3 luni după ce a obţinut un al doilea mandat în calitate de preşedinte, coronavirusul ajunge şi în România, iar Klaus Iohannis anunţă instituirea stării de urgenţă. În perioada următoare, criza sanitară a dus şi la formarea mai multor guverne fragile, printre acestea fiind cele conduse de Ludovic Orban, Nicolae Ciucă, şi Florin Cîţu.

Sursa foto: Alexandru Dobre/Mediafax Foto

Critici la adresa PSD, dar a numit premier PSD

Klaus Iohannis a criticat ani la rând acţiunile făcute de către PSD, însă acest lucru aproape a fost anulat prin numirile politice făcute de el. El a afirmat, încă primii săi ani de preşedinţie, că se declară un susţinător al luptei împotriva corupţiei. El a declarat şi faptul că nu va numi niciodată un premier din partea PSD – mai ales în perioada protestelor anti-corupţie, când PSD-ul se afla la putere –, dar realitatea a fost alta: Viorica Dăncilă şi Marcel Ciolacu. În aceste condiţii, cel de-al doilea mandat a fost marcat de o erodare a încrederii societăţii în Iohannis, mai ales după ce a girat o coaliţie PSD-PNL.

Klaus Iohannis îl desemnează pe Marcel Ciolacu premier. Guvernul Ciolacu 2, 23 decembrie 2024. Foto: Alexandru Dobre/Mediafax Foto 

Deplasări externe cu avioane de lux şi vila din Aviatorilor 86 post-Cotroceni

Klaus Iohannis a fost subiectul unor investigaţii jurnalistice privind deplasările efectuate în străinătate cu avioane de lux, pentru care s-au cheltuit câteva milioane bune de euro.

De asemenea, având în vedere că nu mai poate candida pentru încă un mandat, o investigaţie realizată de Recorder a arătat că vila de protocol, cea din Aviatorilor nr. 86, care a fost renovată cu 9 milioane de euro, bani publici, este destinată acestuia.

Recent, însă, informaţiile apărute în spaţiul public au arătat că aceasta nu va mai fi destinată lui Iohannis.

2024: Decizia CCR de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale şi rămânerea în funcţia de preşedinte

Pentru prima dată în istoria recentă a României, alegerile prezidenţiale au fost anulate de către Curtea Constituţională în data de 6 decembrie 2024. Decizia a fost luată după ce Klaus Iohannis, încă preşedinte la acea vreme, a declasificat documente din şedinţa CSAT care au generat suspiciuni cu privire la implicarea în alegeri a unui actor statal străin.

Mandatul lui Klaus Iohannis trebuia să se încheie în 21 decembrie 2024, însă acesta a ieşit public şi a declarat că va rămâne în funcţie până când va fi ales noul preşedinte. „Cum să plec (din funcţie – n.r.) dacă Constituţia îmi spune că trebuie să stau?” a fost remarca lui Iohannis la momentul respectiv.

Cu toate acestea, partidele aflate în Opoziţie – AUR, SOS, POT şi USR – au criticat vehement această decizie şi au considerat că mandatul prelungit al lui Iohannis nu este constituţional. În aceste condiţii, POT a lansat o iniţiativă de suspendare a preşedintelui Iohannis, strângând numărul de semnături pentru demararea procedurilor, care urma să fie supusă la vot în decursul acestei săptămâni.