Albania a închis TikTok pe fondul îngrijorărilor privind violenţa în rândul copiilor

Ministrul Educaţiei, Ogerta Manastirliu, a declarat că oficialii sunt în contact cu TikTok cu privire la instalarea unor filtre precum controlul parental, verificarea vârstei şi includerea limbii albaneze în aplicaţie.

Autorităţile au avut 1.300 de întâlniri cu aproximativ 65.000 de părinţi care „au recomandat şi au fost în favoarea închiderii sau limitării platformei TikTok”, a declarat ministrul.

Cabinetul a iniţiat această măsură anul trecut, după ce un tânăr a fost înjunghiat mortal un alt adolescent, în urma unor neînţelegeri care au început pe TikTok.

TikTok nu a răspuns imediat la o solicitare de a comenta decizia guvernului.

În decembrie, când prim-ministrul Edi Rama a declarat că intenţionează să închidă platforma de socializare, TikTok a solicitat „clarificări urgente din partea guvernului albanez” cu privire la cazul adolescentului înjunghiat.

Compania a declarat că „nu a găsit nicio dovadă că autorul sau victima aveau conturi TikTok, iar mai multe rapoarte au confirmat de fapt că videoclipurile care au condus la acest incident au fost postate pe o altă platformă, nu pe TikTok”.

Joi, Rama a declarat că se află într-un „dialog pozitiv cu compania” şi că reprezentanţii TikTok vor vizita ţara în curând pentru a oferi „o serie de măsuri privind creşterea securităţii pentru copii”.

Potrivit cercetătorilor, copiii albanezi constituie cel mai mare grup de utilizatori TikTok din ţară.

Părinţii albanezi sunt din ce în ce mai îngrijoraţi după ce au fost raportate cazuri în care copiii au fost inspiraţi de conţinutul de pe reţelele de socializare să ducă cuţite la şcoală sau cazuri de intimidare promovate de poveştile pe care le văd pe TikTok.

Autorităţile au sporit prezenţa poliţiei în unele şcoli şi au instituit alte măsuri, inclusiv programe de formare pentru profesori, elevi şi părinţii acestora.

Opoziţia nu a fost de acord cu închiderea TikTok şi a stabilit data de 15 martie pentru un protest împotriva acestei măsuri. Aceasta a declarat că interdicţia a fost „un act de intoleranţă, teamă şi teroare faţă de gândirea şi exprimarea liberă”.