Lucian Romașcanu, propunerea României pentru Curtea Europeană de Conturi

Guvernul României îl propune pe fostul ministru al culturii, Lucian Romașcanu, pentru funcția de membru al Curții Europene de Conturi, în locul fostului social-democrat Viorel Ștefan, al cărui mandat expiră în luna iunie 2025. Propunerea făcută de România, în persoana lui Romașcanu, reiese dintr-un raport al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European, care trebuie să emită, conform procedurilor, un aviz consultativ favorabil sau nefavorabil.

Decizia finală aparține Consiliului UE. Documentul studiat de Libertatea arată că propunerea făcută de România a ajuns încă din luna februarie 2025 pe masa oficialilor europeni. Potrivit raportului, în data de 12 februarie 2025 Consiliul UE a transmis Parlamentului European o scrisoare de consultare cu privire la numirea lui Lucian Romașcanu în funcția de membru al Curții Europene de Conturi.

În cadrul procedurii de numire în funcția de reprezentant al României în Curtea Europeană a Curții de Conturi, Romașcanu a fost nevoit să treacă și prin filtrul Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European. Documentul studiat de Libertatea arată că în comisie lui Romașcanu i-au fost puse mai multe întrebări legate de experiența sa managerială și politică, dar i s-au cerut și garanții de independență în cazul în care va fi numit în funcție.

„Care au fost cele mai semnificative realizări în cariera ta profesională?”, a fost una dintre întrebările adresate lui Romașcanu. Având în vedere postul pe care îl vizează, Romașcanu a enumerate „câteva dintre realizările legate de domeniile financiar și bugetar”.

„În primul meu mandat de ministru, am reușit să măresc bugetul Ministerului Culturii cu 47% și am supravegheat o rată de execuție de peste 98% fără niciun aviz negativ din partea Curții de Conturi a României. În calitate de lider al grupului de senatori ai Partidului Social Democrat, am fost un actor cheie în negocierea și votul de succes a bugetelor anuale ale României la timp. În calitate de deputat în Parlament în perioada crizei COVID-19, am putut, împreună cu colegii mei, să asigurăm – prin deciziile Parlamentare necesare – toate resursele de care avea nevoie statul pentru a lupta împotriva pandemiei și a urmări modul în care au fost alocate și cheltuite resursele”, a exemplificat președintele CJ Buzău.

Întrebat care dintre funcțiile anterioare au fost rezultatul unei nominalizări politice, Romașcanu a răspuns: „În ultimii opt ani de carieră, am fost în serviciul public în urma alegerilor generale sau locale și am fost numit de două ori ministru al culturii. Toate funcțiile au fost deținute ca membru al Partidului Social Democrat (PSD)”.

Pentru că membrii Curții Europene de Conturi trebuie să fie „complet independenți” în exercitarea atribuțiilor, Romașcanu a fost întrebat cum ar acționa pentru a respecta această obligație în îndeplinirea viitoarelor sarcini.

„Nu voi căuta și nici nu voi accepta instrucțiuni de la niciun guvern sau altă instituție, birou sau entitate. În același timp, mă voi abține de la orice acțiune incompatibilă cu îndatoririle mele viitoare, straduindu-mă să dau exemplu prin conduita mea personală. Chiar și după încetarea atribuțiilor mele, mă angajez să asigur confidențialitatea informațiilor și să respect regulile privind numirile și beneficiile”, a fost răspunsul social-democratului.

Lucian Romașcanu a fost întrebat, cu ocazia audierii din comisie inclusiv dacă rudele apropiate (părinți, frați și surori, partener legal și copii) au vreo afacere sau angajament care ar putea intra în conflict cu îndatoririle viitoare.

„Nici eu, nici vreun membru al familiei mele nu avem interese comerciale sau financiare care ar putea da naștere unui conflict de interese cu îndatoririle și responsabilitățile asociate cu rolul de membru al Curții de Conturi Europene (CCE). (…) Da, sunt gata să dezvălui toate informațiile solicitate și să ofer o declarație de interese în conformitate cu Codul de conduită al Curții de Conturi Europene și cu orientările etice, asigurând transparență și responsabilitate completă”, a mai răspuns Romașcanu, care a susținut în fața comisiei din PE că nu este implicat „în nicio procedură legală curentă”.

Raportul studiat de Libertatea mai arată că, în cadrul audierilor din comisia ParlamentuluI European, Romașcanu a fost întrebat ce funcție politică ocupă, explicând că este liderul organizației județene Buzău a Partidului Social Democrat și purtătorul de cuvânt național al partidului.

„Veți renunța la orice funcție aleasă sau veți renunța la orice funcție activă cu responsabilități într-un partid politic dacă sunteți numit ca membru al Curții?”, a fost întrebarea Comisiei pentru control bugetar. „Da, fără nicio ezitare. A deveni membru al ECA înseamnă că voi pune capăt carierei mele politice”, a fost răspunsul actualului președinte al CJ Buzău.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul Curții Europene de Conturi, salariul de bază al unui membru al instituției este de 27.000 de euro lunar. Documentul care prezintă veniturile personalului din cadrul Curții Europene de Conturi arată că salariile de bază sunt stabilite prin Statutul funcționarilor și sunt scutite de impozitul național, dar supuse impozitului UE. „Anumite indemnizații pot fi adăugate la salariul de bază, în funcție de situația individuală a unui membru al personalului și de circumstanțele familiale”, mai prevede documentul.

Libertatea a încercat să obțină de la Lucian Romașcanu un punct de vedere referitor la audierile pentru funcția de membru al Curții de Conturi Europene, însă acesta nu a răspuns apelurilor telefonice și mesajelor transmise.

Decizia finală aparține Consiliului UE Avizul Parlamentului European în numirea lui Romașcanu la Curtea Europeană de Conturi este unul consultativ.

Întrebat cu ocazia audierilor dacă se va retrage dacă avizul Parlamentului European îi este defavorabil, Romașcanu a spus că „dacă s-ar ridica îndoieli cu privire la integritatea sau independența”, ar lua în considerare, după discuții cu România, să își retragă nominalizarea.

„De asemenea, aș lua în considerare cu atenție opiniile și discuțiile din Comisia de control bugetar cu privire la domeniile de perfecționare profesională și aș acționa în consecință. Cu toate acestea, întrucât am fost nominalizat de Guvernul României, iar procedura din TFUE prevede că decizia finală are Consiliul, consider că urmarea întregii proceduri este modalitatea corectă de a acționa care respectă toate instituțiile implicate”, a mai spus Romașcanu, potrivit raportului studiat de Libertatea.