Burduja, atacat de un activist Greenpeace: Început kamikaze, dar tranziţia energetică trebuie făcută
Burduja spune că a participat, sâmbătă seara, la dezbaterea pe Green Deal, organizată în cadrul proiectului Starea Studenţilor, o iniţiativă a organizaţiilor studenţeşti, unde a discutat despre unul dintre cele mai importante subiecte ale momentului: tranziţia energetică.
La început „a părut o misiune kamikaze”, având în vedere reacţiile venite din partea activiştilor Greenpeace: „Adevărata victorie este însă alta: încă avem în România deschidere la dialog, la a ne asculta argumentele, la a pune în balanţă costurile şi beneficiile pentru România şi Europa. La final, putem să fim de acord că nu suntem de acord, important este să ne respectăm între noi”, spune Burduja, duminică, pe Facebook.
Acesta povesteşte că, în timpul dezbaterii, un activist Greenpeace a venit pe scenă cu un banner, acuzându-l că nu respectă societatea civilă.
„Asta pentru că mi-am permis să spun că 2-3 ONG-uri, care blochează sistematic prin procese în serie dezvoltarea infrastructurii energetice a ţării noastre, pot fi sancţionate conform prevederilor legale. Art. 15 din Codul Civil: „Abuzul de drept. Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe. Abuzul de drept presupune exercitarea drepturilor civile (inclusiv dreptul de a ne adresa instanţei de judecată) cu rea credinţă. Cine se teme de adevăr şi de judecata instanţei? Sau „corectitudinea” pentru unii e ca doar ei sa aibă dreptul să dea în judecată, fără să răspundă cu nimic dacă se dovedeşte că au încălcat legea? Am spus-o clar: tranziţia energetică trebuie făcută. Nu e vorba DACĂ o facem sau nu, ci CUM o facem şi ÎN CE RITM, ca să nu ne facem rău singuri. Politicile publice trebuie să fie adaptate contextului economic şi social în care trăim. Aici nu e vorba despre o ideologie oarbă, ci despre viaţa oamenilor şi cum putem lăsa în urmă o ţară mai bună, într-o lume mai bună. Sunt pentru tranziţia energetică inteligentă şi echilibrată, nu pentru o terapie şoc care ne subminează independenţa energetică şi ne face să subvenţionăm cu bani româneşti şi europeni echipamente de pe alte pieţe”, spune Sebastian Burduja.
Acesta a prezentat şi câteva dintre progresele făcute la Ministerul Energiei, în mandatele sale, care arată că România este, de fapt, în linia întâi când vine vorba de implementarea proiectelor pe energie verde.
„Suntem campioni în UE la atragerea banilor nerambursabili din Fondul pentru Modernizare şi din PNRR – avem cele mai multe contracte semnate, în valoare totală de 14 miliarde de euro granturi, mare parte dintre ele fix pentru energie verde. Sunt în lucru peste 10.000 MW de noi capacităţi de producţie şi stocare din surse regenerabile, ceea ce este enorm. Avem deja în vigoare legea energiei eoliene offshore (România este cea mai avansată ţară de la Marea Neagră în această privinţă), legea pentru baterii şi un cadru legislativ care încurajează stocarea. Iar în 2024 s-au pus în funcţiune cele mai multe parcuri solare şi eoliene din ultimii 8 ani”, afirmă ministrul.
Acesta mai spune că, totuşi, nu pot fi ignorate „greşelile trecutului”: „România a scos din funcţiune peste 7000MW capacităţi de producţie energetică în bandă (cărbune si gaz), fără a pune ceva similar în loc. Rezultatul? În perioade de consum ridicat, importăm energie, uneori la preţuri foarte mari. Culmea, din ţări care produc energie pe bază de cărbune! Şi suntem vulnerabili în zilele fără vânt sau soare, când sursele regenerabile nu pot susţine cererea. Asta slăbeşte stabilitatea sistemului, creşte preţurile şi afectează, implicit, competitivitatea României şi locurile de muncă. De aceea, am spus ferm că nu putem închide termocentralele şi minele de cărbune înainte de a avea alternative funcţionale, pentru că este un lucru care ţine de securitatea energetică şi bunăstarea României. Am amintit, în acest context, că singurul blackout major pe care l-a avut România a fost în 1977. A durat cinci ore, dar a produs pierderi mai mari decât cutremurul din acelaşi an. Nu trebuie să mai ajungem vreodată acolo. Într-o lume care pare că o ia razna, cu o polarizare extremă, apelul meu este pentru raţiune, echilibru şi măsură. Putem găsi împreună calea de mijloc, fără excese ideologice toxice şi fără a susţine, direct sau indirect, dependenţa europeană faţă de experţii în şantaj energetic de la Est”.