Și REPER reclamă „cenzura” de la BEC: Cenzură mascată pentru unii, libertate deplină pentru alții
Partidul REPER își exprimă îngrijorarea față de modul în care Biroul Electoral Central (BEC) interpretează și aplică principiile egalității de tratament în spațiul public, în contextul alegerilor prezidențiale din 2025.
După ce BEC a transmis că a dispus înlăturarea de pe platformele online a peste 600 de materiale electorale, din care 149 au fost postate de către persoane fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice – dar care sunt actori politici – fără respectarea dispozițiilor legale care reglementează semnalarea prin etichetare a materialelor de propagandă electorală, REPER reacționează.
„Persoane fizice sunt avertizate că își depășesc dreptul la opinie, în timp ce actori politici cu influență directă asupra procesului electoral – precum Prim-ministrul României care este și președintele unui partid cu un candidat înscris în cursa electorală – beneficiază de o toleranță suspectă în exprimarea unor poziționări politice favorabile unui anumit candidat. O asemenea abordare ridică serioase semne de întrebare privind imparțialitatea autorităților electorale, mai ales în contextul în care partide politice care nu sunt competitori electorali în aceste alegeri, cum este cazul partidului REPER, nu primesc clarificări oficiale nici după 5 zile de la depunerea unei solicitări explicite adresate atât BEC, cât și Autorității Electorale Permanente (AEP). Această tăcere instituțională generează un precedent periculos și contribuie la o atmosferă de incertitudine juridică în campania electorală, contrar obligațiilor asumate de România prin Regulamentul UE 2024/900 privind transparența în publicitatea politică și a normelor interne relevante, respectiv OUG 1/2025 și Hotărârea AEP 9/2025”, transmite REPER într-un comunicat de presă.
REPER a solicitat o clarificare tocmai pentru a putea respecta cadrul legal. Partidul precizează că legislația actuală este incompletă și nearmonizată, în special în ceea ce privește comunicarea publică a actorilor politici care nu participă direct în alegeri, dar care au un rol relevant în spațiul democratic.
„Considerăm că este inacceptabil ca un partid politic să nu poată face uz de propriile canale de comunicare internă și publică pentru a-și exprima poziția politică – fără ca acest lucru să fie automat interpretat ca finanțare electorală, câtă vreme nu se face apel la resursele unui competitor și nu sunt utilizate forme de publicitate plătită. Regulamentul european însuși definește publicitatea politică într-un mod care permite comunicarea internă și nefinanțată, considerând-o parte firească a vieții democratice”, a declarat Camelia Sălcudean, președintă REPER.
BEC a dispus miercuri înlăturarea de pe platformele online a peste 600 de materiale electorale. De asemenea, BEC a emis, în perioada 4-12 aprilie, un număr de 175 decizii de admitere a plângerilor care vizau materiale publicitare politice cu conținut ilegal, respectiv un număr de 104 decizii de respingere.