Tradiţii şi obiceiuri în cea de-a doua zi de Paşte

În zilele de Paşte existau interdicţii aspre, încă din moşi strămoşi: în prima zi nu era permisă plecarea din sat, nu se mătura prin casă, nu se pregătea mâncare iar masa de Paşte nu se ridica timp de trei zile.

Astăzi, în a doua zi de Paşte, se obişnuieşte ca finii să se ducă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi. Naşii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiţia spunând că aceştia mergeau împreună la hora satului, notează crestinortodox.ro

În cea de-a doua şi în cea de-a treia zi de Paşte avea loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viaţă a fetei de evreu, care a leşinat la aflarea veştii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă.

Aşadar, lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat, iar marţea fetele îi udau pe feciori. Obiceiul s-a păstrat şi acum, iar tradiţia de a stropi cu parfum rudele şi prietenii vizitaţi a doua zi de Paşte este o reminiscenţă târzie şi „emancipata” a acestei datini, scrie crestinortodox.ro.

Calendar ortodox. Tradiţii şi obiceiuri sunt în a doua zi de Paşte

Un vechi obicei, preluat de la germani, se mai păstrează şi astăzi în oraşele şi satele din Bistriţa-Năsăud în a doua zi de Paşte, zi numită şi Lunea Albă. În această zi, toate femeile sunt stropite cu parfum de bărbaţii care se adună încă de la primele ore ale dimineţii şi pornesc la udat, dar nu înainte de a-şi achiziţiona parfumuri, care de care mai deosebite.

Bărbaţii sunt aşteptaţi cu ouă roşii, prăjituri şi băutură, sunt ospătaţi pentru onoarea de a trece pragul şi de a uda doamnele şi domnişoarele din gospodării.

“Un obicei care se respectă în a doua zi de Paşte, este obiceiul udatului. Acest obicei se respectă încă în tot Ardealul, însă interesant este faptul că în Bistriţa-Năsăud în trecut nu se mergea cu parfum la udat, se mergea cu găleata de apă şi fetele erau udate din cap până în picioare, sănătos… Dar nu se supărau, primeau tinerii în casă cu prăjituri pe masă, cu bucate alese şi cu un pahar de ţuică şi se spunea că e vai de acea acasă unde este o domnişoară şi nu este vizitată, nu este udată. Acest obicei aduce noroc în casa în care intră feciorii şi însemna că acea fată era bine văzută de flăcăi”, a povestit, pentru corespondentul MEDIAFAX, etnologul Maximilian Menuţ.

Tradiţia zonei spune că în în a doua zi de Paşte, în Lunea Albă, se stropeşte casa cu agheasmă şi se dă de băut la rude, iar femeile dau pomană pasca rămasă de la Paşte.