Cine va fi următorul papă? Posibilii candidați si viziunea fiecăruia

La conclavul din 2013, unul dintre favoriți a fost cardinalul Angelo Scola din Milano. Episcopii italieni erau atât de încrezători că acesta va fi ales încât, după ce fumul alb a ieșit din hornul Vaticanului, un înalt oficial al bisericii italiene a trimis un mesaj reporterilor în care își exprima bucuria pentru alegerea lui Scola. Problema a fost că cardinalul Jorge Bergoglio fusese deja numit papă.

Acest conclav va fi crucial pentru a decide direcția viitoare a Bisericii Romano-Catolice, iar câmpul candidaților este larg deschis datorită reformelor Papei Francisc.

În timpul pontificatului său, Francisc a revizuit componența organismului care îi va alege succesorul, făcându-l mai reprezentativ pentru biserica mondială. El a renunțat la vechea regulă nescrisă conform căreia episcopii anumitor dioceze (dintre care câteva în Italia) ar fi fost numiți automat cardinali și, în schimb, a acordat pălării roșii episcopilor din părți ale lumii care nu au mai avut parte de ele până acum, precum Tonga, Haiti și Papua Noua Guinee. Mai mulți dintre aceștia sunt „outsideri” ai sistemului roman, astfel încât este mai greu de prezis cum vor vota, scrie CNN.

Cu toate acestea, doar câțiva cardinali au competențele, experiența și personalitatea necesare pentru a-și asuma rolul de a conduce Biserica Romano-Catolică

Alegătorii vor trebui să ia în considerare prioritățile bisericii și profilul următorului candidat. De asemenea, vor trebui să se gândească dacă următorul papă ar trebui să continue reformele începute de Francisc sau să ia o direcție diferită. Ei vor căuta pe cineva capabil să conducă o biserică globală și să ofere o conducere morală credibilă pe scena mondială. Unii consideră că viitorul bisericii se află în Asia, ceea ce a dus la speculații că următorul papă ar putea fi din Asia de Sud-Est.

Vârsta este, de asemenea, un factor, ultimele două conclavuri optând pentru papi mai în vârstă pentru a asigura pontificate mai scurte.

Candidații papali sunt cunoscuți drept „papabili”. Marea majoritate a papabililor au fost numiți de Papa Francisc, deși doi au fost aleși de Benedict al XVI-lea. Iată câțiva dintre candidați:

Cardinalul Pietro Parolin (Italia), 70 de ani, Secretar de Stat al Sfântului Scaun. Un diplomat priceput, cardinalul ocupă poziția numărul doi la Vatican din 2013 și are o cunoaștere profundă a bisericii globale. Parolin, care provine din nordul Italiei, a lucrat în America Latină în calitate de reprezentant papal în Venezuela și a participat la semnarea acordului de pace din 2016 din Columbia. El a fost arhitectul încercărilor Vaticanului de a construi relații cu Vietnamul și al demersului de restabilire a relațiilor diplomatice cu China, în urma căruia Sfântul Scaun a semnat un acord cu Beijingul privind numirea episcopilor. Alegerea sa ar putea duce la ciocniri cu administrația Trump, deoarece a respins planul pentru Gaza al președintelui american. Deși a sprijinit agenda lui Francisc, Parolin este o figură mai prudentă și mai conservatoare, deși abilitățile sale în mediere și diplomație ar putea atrage alegătorii.

Cardinalul Matteo Zuppi (Italia), 69 de ani, Arhiepiscop de Bologna. Zuppi are abilități diplomatice puternice care au fost recunoscute de Francisc atunci când i-a cerut cardinalului să conducă o misiune de pace pentru Ucraina în 2023. Prelatul italian, membru al grupului umanitar catolic Sant’Egidio, a făcut parte dintr-o echipă care a contribuit la medierea încheierii războiului civil din Mozambic în 1992. Cardinalul de origine romană este cunoscut pentru faptul că se deplasează prin Bologna pe bicicletă și pentru relațiile sale cu catolicii LGBTQ+.

Cardinalul Luis Antonio Tagle (Filipine), 67 de ani, Șeful Biroului Vaticanului pentru Evanghelizare. Cardinalul filipinez este un lider modest, dar carismatic, adesea supranumit „Franciscul asiatic” datorită asocierii sale strânse cu prioritățile pastorale ale pontificatului lui Francisc. Timp de mai mulți ani, el a condus brațul caritabil global al bisericii. În 2019, Francisc i-a cerut să fie prefect al departamentului Vaticanului pentru evanghelizare, ceea ce l-a făcut să lucreze îndeaproape cu liderii bisericilor din țările în curs de dezvoltare. Deși este un lider atrăgător, unii au pus la îndoială abilitățile sale manageriale după ce, în urma unei revizuiri la Vatican a conducerii Caritas – federația organizațiilor caritabile catolice – el a renunțat la funcția de președinte. Tagle, cunoscut sub numele de „Chito”, ar fi primul papă din Asia de Sud-Est și din Filipine, iar candidatura sa reflectă influența în creștere a bisericii în Asia.

Cardinalul Pablo Virgilio Siongco David (Filipine), 66 de ani, Episcop de Kalookan. O voce deschisă pentru dreptate, el s-a confruntat cu amenințări cu moartea și acuzații penale în țara sa natală, Filipine, după ce a predicat împotriva crimelor din războiul împotriva drogurilor în timpul președinției lui Rodrigo Duterte. Cunoscut drept cardinalul „Ambo” (pe care îi place să îl asocieze cu „Apu”, care înseamnă „bunic”), acesta împărtășește viziunea lui Francisc asupra bisericii și spune că următorul papă trebuie să se concentreze pe construirea unei biserici care să fie „incluzivă” și ca un „spital de campanie” pentru răniți. Cardinalul este respectat de colegii săi, fiind lider al conferinței episcopilor filipinezi, iar în 2024 a fost ales să facă parte dintr-un consiliu care să discute reforme majore în Biserica Catolică. Ca și Tagle, el ar fi primul papă din Asia de Sud-Est și filipinez.

Cardinalul Gérald Cyprien Lacroix (Canada), 67 de ani, Arhiepiscop de Quebec. El este considerat un lider desăvârșit și sensibil din punct de vedere pastoral, cu experiență în îndrumarea unei biserici locale într-o țară cu rate ridicate de secularizare. Concentrarea lui Lacroix asupra unei biserici misionare este probabil să fie văzută favorabil într-o alegere papală, iar abilitățile sale de lider au fost recunoscute de Francisc, care l-a ales ca membru al Consiliului Cardinalilor, organismul care îl consiliază pe papă în chestiuni cruciale. Cu toate acestea, Lacroix s-a confruntat cu o acuzație de abuz sexual în anii 1980 de către o femeie anonimă care avea 17 ani la acea vreme. Cardinalul a negat vehement afirmațiile – cuprinse într-o acțiune civilă colectivă împotriva arhidiecezei din Quebec – iar un judecător pensionar, însărcinat de Vatican să investigheze acuzațiile, nu a găsit ulterior nicio dovadă de comportament sexual nepotrivit. Afirmația ar putea dăuna candidaturii lui Lacroix, însă concluzia judecătorului ar putea fi considerată, de asemenea, ca fiind faptul că Lacroix a fost deja verificat.

Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (Congo), 65 de ani, Arhiepiscop de Kinshasa. El este liderul unei biserici locale masive de peste șapte milioane de catolici și este o voce morală respectată în țara sa. Cardinalul Ambongo reprezintă biserica în creștere din Africa și ar putea face apel la o secțiune transversală a cardinalilor într-un conclav. Membru al ordinului religios franciscan capucin – un ordin de frați care urmează învățăturile Sfântului Francisc din Assisi și ale cărui obiceiuri maronii au inspirat numele cafelei spumoase „cappuccino” – a fost un apărător ferm al democrației și al drepturilor omului, fără teamă să se opună domnilor războiului și corupției. Dar cardinalul congolez a adoptat, de asemenea, o poziție fermă împotriva binecuvântării cuplurilor de același sex.

Cardinalul Joseph Tobin (SUA), 72 de ani, Aiepiscop de Newark. O figură cu inimă mare și cu picioarele pe pământ, cardinalul Tobin a lucrat la Roma ca înalt funcționar al Vaticanului și ca lider al ordinului său Redemptorist, o congregație de misionari care lucrează în peste 80 de țări, cu accent pe cei săraci. Experiența sa internațională, activitatea sa la Vatican și conducerea comunităților catolice din Indianapolis și Newark fac din el unul dintre principalii candidați americani în viitorul conclav. Cardinalul – care vorbește și spaniolă, portugheză, franceză și italiană – a fost un susținător proeminent al migranților, sfidând odată interdicția fostului guvernator Mike Pence de a reinstala refugiați din Siria în Indiana. El va fi unul de urmărit.

Cardinalul Robert Prevost (SUA), 69 de ani, Prefect al Dicasterului Vaticanului pentru Episcopi. Considerat un lider foarte capabil și experimentat, el îndeplinește rolul vital de conducător al puternicului birou de la Vatican pentru numirea episcopilor, evaluând candidații și făcând recomandări papei. Născut în Chicago, este membru al ordinului religios augustinian – pe care l-a condus ulterior ca superior global – și a lucrat mulți ani în Peru. Ulterior, el a fost episcop de Chicalayo, Peru, înainte de a fi ales de Francisc pentru a conduce biroul episcopal al Vaticanului. Deși se spune adesea că cardinalii electori s-ar feri întotdeauna să aleagă un papă din SUA din cauza influenței politice globale a Americii, experiența îndelungată a lui Prevost în Peru ar putea contribui la atenuarea acestei situații.

Cardinalul Tarcisius Isao Kikuchi (Japonia), 66 de ani, Arhiepiscop de Tokyo. Misionar japonez care a fost ales să conducă brațul caritabil al bisericii (Caritas) în 2023, Kikuchi cunoaște biserica globală și ar oferi continuitate cu prioritățile pastorale ale lui Francisc. Kikuchi a lucrat mulți ani în Africa, inclusiv ca misionar în Ghana și ajutând refugiații care fugeau de genocidul din Rwanda în 1994. Între timp, el a jucat un rol proeminent în biserica japoneză și este cunoscut pentru poziția sa fermă împotriva armelor nucleare. Experiența sa de slujire în diferite țări ar putea fi văzută ca un avantaj în cadrul grupului de cardinali, din ce în ce mai divers la nivel global, în timp ce abilitățile sale de lider au fost deja recunoscute prin alegerea sa în fruntea conferinței episcopale japoneze, Caritas și în calitate de secretar general al Federației conferințelor episcopale din Asia.

Cardinalul Michael Czerny (Canada), 78 de ani, Liderul biroului pentru justiție socială al Vaticanului. Copil de migranți, Czerny s-a născut în Cehoslovacia, dar a crescut în Canada după ce părinții săi au emigrat acolo în 1948. S-a alăturat iezuiților în 1963, iar misiunea sa l-a văzut conducând un institut pentru drepturile omului în El Salvador și Rețeaua iezuiților africani pentru SIDA, care oferă sprijin și îngrijire persoanelor cu HIV/SIDA din întreaga Africă. La Vatican, a fost omul de legătură al lui Francisc în ceea ce privește migranții și, ulterior, a fost numit lider al departamentului Vaticanului pentru promovarea dezvoltării umane. Este posibil ca unii cardinali să nu dorească un alt papă iezuit, dar Czerny are puternice abilități organizaționale și experiență globală.

Cardinalul Cristóbal López Romero (Spania), 72 de ani, Arhiepiscop de Rabat, Maroc. Cardinalul spaniol conduce o biserică mică, dar vibrantă, în Maroc, care lucrează îndeaproape cu migranții. Este membru al ordinului religios Salesian, un grup din cadrul bisericii dedicat educării tinerilor, și a petrecut mai mulți ani în America Latină, inclusiv o lungă perioadă în Paraguay. Perioada petrecută în Maroc i-a oferit experiență în dialogul cu islamul și a subliniat importanța colaborării cu musulmanii. López Romero a fost, de asemenea, un susținător al procesului de reformă sinodală inițiat de Francisc. El insistă asupra faptului că Biserica Catolică „nu este o organizație occidentală”, iar activitatea sa reflectă prioritățile bisericii contemporane de dialog și misiune.

Cardinalul Jean-Claude Hollerich (Luxemburg), 66 de ani, Arhiepiscop de Luxemburg. Acesta a fost lăudat pentru modul în care a coordonat două summituri recente vitale la Vatican privind reforma bisericii (sinoade) și este iezuit, la fel ca Francisc. Hollerich a lucrat mulți ani în Japonia și vorbește fluent mai multe limbi, inclusiv japoneza, astfel încât ar putea atrage alegătorii din mai multe țări. El este un susținător al reformelor bisericești, a lucrat ca unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Francisc și a îndeplinit un mandat de cinci ani ca președinte ales al unui grup de episcopi din țările Uniunii Europene.

Cardinalul Peter Erdő (Ungaria), 72 de ani, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta. Un respectat avocat bisericesc, cardinalul maghiar se bucură de sprijinul cardinalilor conservatori, care ar dori ca viitorul papă să ducă biserica într-o direcție diferită de cea a lui Francisc. Erdő, perceput ca un aliat al președintelui Viktor Orban, care se opune imigranților, a sugerat că primirea refugiaților în Ungaria ar echivala cu traficul de persoane, în timp ce în ceea ce privește reforma bisericii a adoptat un ton conservator. Erdő ar putea fi un candidat atractiv pentru cei care caută un papă care să stabilească regulile bisericii cu forță și claritate, deși nu este considerat un comunicator captivant sau carismatic.