Câți bugetari sunt în realitate si unde lucrează. Iată ce arată cifrele

Dezbaterea intensă în jurul „angajaților la stat” a fost provocată de declarația candidatului AUR la alegerile prezidenţiale, George Simion, care a susţinut că va reduce numărul bugetarilor cu 500.000 de persoane în cazul în care ar câştiga alegerile prezidenţiale din 18 mai. Simion nu a prezentat sectoarele în care ar urma să reducă atât de drastic numărul angajaților și nu a justificat necesitatea acestor viitoare concedieri sau un plan de substituire a atribuțiilor acestora.
În replică, contracandidatul său independent, Nicușor Dan, a precizat că declarația lui Simion nu are suport real: „Asta e o prostie. Sunt sute de mii de profesori, medici, angajaţi în armată, poliţie, sistemul de justiţie. Propriu-zis, funcţionari ataşaţi aparatului administrativ sunt 450.000. Nu se poate”.
România are în prezent peste 1,3 milioane de angajaţi la stat. Analiza realizată de Ziarul Financiar, cu date ale Ministerului Finanțelor, arată cât din această cifră înseamnă funcţionari şi cât înseamnă structura de bază a sistemului de stat, profesori, medici, poliţişti.
Cel mai mare număr al angajaților din sectorul bugetar lucrează în educație, însumând 378.000 de persoane, din care 308.000 în învățământul preuniversitar și 70.000 în cel universitar.
Pe locul doi se află sectorul sanitar, cu 247.000 de angajați. Mai puțin de 7,5% din această cifră este distribuită în spitalele Ministerului Sănătății, aproape 33 % în unitățile medicale de stat și private aflate sub contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar cei mai mulți dintre angajați se regăsesc în rețeaua sanitară finanțată de autoritățile locale (spitale și dispensare, cabinete și policlinici, centre comunitare).
Pe locul trei se situează domeniile ordine publică, apărare și justiție, cu aproximativ 125.000 de angajați, scrie ZF.
Educaţia, sănătatea şi siguranţa publică , incluse în același plan de reduceri, înseamnă dinamitarea din temelii a sistemului
„Aceste trei domenii, educaţia, sănătatea şi siguranţa publică, însumează aproape 60% din totalul bugetarilor. A le include pe toate într-un plan de reducere masivă a personalului echivalează cu a dinamita sistemul din temelii”, spun analiștii sursei citate.
În ministere, autorități centrale și administrația publică locală lucrează alți 445.000 de angajați. Dintre aceștia, 115.000 fac parte din nucleul aparatului administrativ central, incluzând structuri adesea suprapuse sau care multiplică sarcini fără o justificare clară, fiind dificil de urmărit chiar și pentru cei din sistem, iar datele Ziarului Financiar arată că numărul angajaților din administrația publică locală din România a crescut semnificativ în ultimii ani, fără o evaluare adecvată a eficienței. Alte 330.000 de persoane lucrează în primării, consilii județene și direcții subordonate acestora, existând și comune mici, cu doar câteva sute de locuitori și cu 30-40 de angajați în primării.
Nu poți reduce ce nu înțelegi
Analiștii financiari au indicat și cum s-ar putea face eficientizarea aparatului bugetar: „Reducerea aparatului bugetar nu trebuie să fie un slogan de campanie, ci un proces tehnic, atent, care începe cu înţelegerea realităţii. Nu putem tăia „cu toporul” profesori, medici şi poliţişti, dar putem analiza dacă e nevoie de atâţia şefi de birou, consilieri personali, directori adjuncţi sau structuri paralele între ministere şi agenţii. Nu poţi reduce ce nu înţelegi”.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a intervenit rațional luni, explicând că nu știe pe ce se bazează afirmațiile lui Simion despre concedierea a jumătate de milion de persoane: „Nu știu pe ce se bazează când dă o astfel de cifră. Când dai o cifră, indiferent cine o face, este bine ca ea să fie fundamentată pe o analiză, pentru că altfel este doar o cifră aruncată care sigur poate să creeze o perspectivă de tip marketing electoral sau nu, nu știu această chestiune, dar este evident că orice fel de reducere de cheltuieli a funcționării statului român nu poate fi gândită fără o reducere și a personalului”.