Analiză: Industria jocurilor de noroc în genunchi, piaţa neagră explodează

România continuă ofensiva fiscală asupra industriei jocurilor de noroc, propunând o nouă serie de majorări de taxe, cu scopul declarat de a creşte veniturile la buget cu până la 30%. În realitate însă, măsurile riscă să îngenuncheze definitiv piaţa reglementată şi să alimenteze masiv zona gri şi neagră, deja scăpată de sub control.

Creşteri de taxe pentru operatori şi jucători

Operatorii din online vor plăti 27% din veniturile brute (GGR), faţă de 21% anterior, iar cei din retail vor fi taxaţi cu 23%. În plus, se majorează cu 1.000 de euro pe an taxa de operare pentru fiecare aparat de tip slot machine, într-un moment în care acest segment este deja în declin din cauza interdicţiei de funcţionare în localităţi sub 15.000 de locuitori.

Pentru jucători, noua lovitură vine sub forma unei taxe de 4% aplicate direct la sursă pe orice câştig, chiar şi pe cele de câteva zeci de lei. O creştere faţă de actualul 3%, care, în contextul taxării de la primul leu, face ca jucătorii cu mize mici să iasă în pierdere chiar şi atunci când „câştigă”.

Piaţa neagră, marele câştigător

Această fiscalitate împovărătoare determină tot mai mulţi jucători să migreze spre platformele ilegale, unde nu sunt taxaţi, nu li se cere verificare de identitate şi primesc oferte considerabil mai avantajoase. În prezent, peste 400 de site-uri operează ilegal în România şi se estimează că cel puţin 30% din încasările din jocuri de noroc se scurg în piaţa neagră.

Fără control şi fără protecţia ONJN, Poliţiei sau a altor instituţii, aceşti jucători devin vulnerabili în faţa dependenţei, fraudelor sau abuzurilor – dar aleg oricum această cale, pentru că din punct de vedere economic, jocul „legal” a devenit nerentabil.

Instituţiile, depăşite de situaţie

ONJN şi celelalte autorităţi nu dispun de mijloacele tehnice şi legale necesare pentru a combate eficient fenomenul. Operatorii ilegali folosesc infrastructură avansată şi găuri legislative, făcând blocarea lor aproape imposibilă.

România, campioană la taxare, codaşă la protecţie

Comparativ cu restul Europei, România are cea mai dură politică fiscală din UE în privinţa câştigurilor din jocuri de noroc – fără prag minim de impozitare, în timp ce în Germania, Franţa şi Belgia acestea nu sunt impozitate deloc. Alte ţări impun praguri de bun-simţ (Italia – 500€, Spania – 2.500€, Polonia – 5.000€).

Consecinţele? Distrugerea pieţei legale şi pierderi bugetare majore.

Pe scurt, statul încearcă să crească încasările, dar loveşte simultan în operatori, jucători şi în însăşi sustenabilitatea pieţei. Cu o reglementare prea dură, România riscă să piardă controlul asupra industriei, să închidă sursa legală de taxe şi să lase jucătorii pradă unei pieţe negre în plină expansiune.

Industria licenţiată e în genunchi. Piaţa neagră câştigă teren. Statul pierde.