EXCLUSIV | Fostul ministru de Finanțe: România ar trebui să reducă cheltuielile, nu să crească taxele

Zdravko Marić a fost ministru al finanțelor între 2016 și 2022 și viceprim-ministru al Guvernului Republicii Croația între 2019 și 2022. Marić este autorul mai multor runde de reforme fiscale, despre care a subliniat întotdeauna că au lăsat bani în buzunarele cetățenilor și ale economiei prin diverse scutiri de taxe. În timpul mandatului său, a redus datoria publică ca procent din PIB, a redus deficitul bugetar și a menținut rate scăzute ale inflației, ceea ce a fost esențial pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht pentru aderarea la zona euro. MEDIAFAX l-a chestionat cu privire la intenția Guvernului de a majora taxele, inclusiv TVA.

Redăm interviul integral:

MEDIAFAX: Bună ziua, domnule Zdravko Marić, suntem de la Mediafax.ro, unul dintre cele mai citite portaluri din România. Vă rugăm cu amabilitate să răspundeți la câteva întrebări legate de măsurile fiscale pe care Guvernul României intenționează să le adopte.
Deficitul bugetar al României, calculat conform metodologiei naționale „cash”, a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, adică 152,72 miliarde de lei. România s-a angajat prin PNRR, în fața Comisiei Europene, să aibă un deficit de 7% până la finalul anului 2025. În prezent, în primele 3 luni ale anului 2025, deficitul este de 2,3%. Ce măsuri ar putea lua România pentru a atinge ținta de deficit, altele decât creșterea taxelor și impozitelor?
Zdravko Marić: Aș opta întotdeauna pentru măsuri pe partea de cheltuieli, mai degrabă decât pe partea de venituri. Deși această abordare este, din punct de vedere politic, mai dificilă și mai sensibilă, creșterea taxelor poate produce și mai multe efecte negative, prin influența negativă asupra activității economice generale/PIB. Iar acest lucru nu este dorit de nimeni, întrucât creșterea PIB-ului, alături de echilibrarea bugetului, ar trebui să fie pilonii principali ai stabilizării finanțelor publice.

MEDIAFAX: Una dintre dezbaterile continue din România este dacă deficitul este cauzat în principal de cheltuieli excesive sau de o colectare insuficientă a veniturilor. Pe baza experienței dumneavoastră în regiune, cum ar trebui o țară să diagnosticheze adevărata sursă a dezechilibrului său fiscal?
Zdravko Marić: Cu atât mai mult se aplică răspunsul anterior. Dacă vorbim despre o colectare insuficientă a veniturilor, atunci, cu siguranță, creșterea taxelor nu va aduce prea multe beneficii. În acest caz, consider colectarea slabă a veniturilor drept o soluție la îndemână, adică autoritățile fiscale ar trebui să îmbunătățească gradul de colectare și să sprijine factorii de decizie politică în implementarea unor măsuri complementare pe partea de cheltuieli a bugetului. Aceste măsuri ar trebui să fie țintite, pentru a reduce tendința de cheltuieli excesive.

MEDIAFAX: Investițiile publice sunt adesea considerate cheltuieli discreționare și, prin urmare, sunt primele care se taie. Totuși, există tot mai multe dovezi că infrastructura, digitalizarea și capitalul uman au multiplicatori fiscali peste 1 în economiile emergente. Ar trebui România să reclasifice anumite tipuri de cheltuieli drept „datorie productivă” atunci când comunică cu partenerii internaționali?
Zdravko Marić: Aveți perfectă dreptate. Foarte des, reducerea investițiilor este singura măsură de economisire a cheltuielilor. Trebuie să fim conștienți de faptul că investițiile publice sunt pentru termen lung, iar prin reducerea lor ne facem rău singuri în anii ce urmează.

MEDIAFAX: Guvernul de la București intenționează să majoreze cota generală de TVA de la 19% la 21% (începând cu 1 august) pentru a reduce deficitul bugetar al României. Când ați fost ministru de finanțe în Croația, ați propus reducerea cotei de TVA de la 25% la 13% pentru unele produse alimentare, conform Total Croatia. Care sunt argumentele dumneavoastră pro și contra unei astfel de măsuri? Este eficientă pe termen mediu și lung pentru reducerea deficitului? Sau va avea efectul de a reduce consumul?
Zdravko Marić: TVA-ul, ca cea mai importantă categorie unică de venituri bugetare, este întotdeauna un subiect major în economia politică. Ori de câte ori reduci cota TVA, nu există nicio garanție că prețurile produselor sau serviciilor individuale vor scădea. Dar, dacă crești TVA-ul, mulți vor profita de ocazie să mărească prețurile și vor pune întreaga povară pe guvern. Acest lucru poate fi deosebit de sensibil în aceste zile, când efectele inflației ridicate sunt încă foarte vizibile. Afirmațiile mele sunt foarte empirice, iar exemplul menționat de reducere a TVA-ului pentru alimente este o dovadă clară a acestui lucru. Consumul va reacționa cu siguranță, iar din nou putem avea efecte negative asupra activității economice generale.

MEDIAFAX: România încă se confruntă cu o problemă majoră în combaterea evaziunii fiscale. Nu reușește să colecteze și să combată evaziunea fiscală pe scară largă. Ce măsuri ar trebui să ia România pentru a opri evaziunea fiscală și a crește veniturile la bugetul de stat?
Zdravko Marić: Autoritățile fiscale trebuie să își îmbunătățească prezența la fața locului prin controale mai numeroase și aplicarea de amenzi împotriva celor care fac evaziune fiscală. Evaziunea fiscală nu este doar o problemă din punct de vedere bugetar, deoarece se pierd venituri publice necesare finanțării diferitelor nevoi ale statului, ci și pentru că transmite un semnal foarte negativ către contribuabilii care își îndeplinesc obligațiile și plătesc taxe. Lupta împotriva evaziunii fiscale este singura cale de a proteja contribuabilii care plătesc taxe. Mai mult, dacă te gândești să mărești taxele atunci când există o evaziune fiscală ridicată și o colectare insuficientă a veniturilor, acest lucru poate fi foarte contraproductiv și poate determina și mai mulți contribuabili să nu-și mai îndeplinească obligațiile față de bugetul de stat. În loc să obții mai multe venituri, ai putea începe să pierzi chiar mai mult decât acum.

MEDIAFAX: În România, guvernul dorește să ia măsuri pentru creșterea veniturilor statului. Una dintre măsurile discutate în acest moment este o taxă de 10% pe pensiile peste 3.000 RON (echivalentul a 600 EUR), sau reducerea burselor școlare. Cum vedeți o astfel de măsură? Credeți că este oportun să se înceapă cu tăieri în rândul grupurilor cu venituri mici, cum ar fi pensionarii și tinerii?
Zdravko Marić: Răspunsul meu este practic același ca înainte, adică întotdeauna să se ia în considerare reducerea cheltuielilor în locul creșterii taxelor. Mai ales dacă vorbim despre creșterea impozitelor directe, cum ar fi cele pe pensii sau burse. Țintirea directă a grupurilor vulnerabile din societate, precum pensionarii și viitorul nostru reprezentat de studenți și elevi, ar putea avea efecte foarte negative. Nu aș sugera așa ceva.