Prețul metalelor rare vândute de China: apă otrăvită și sol radioactiv

De la smartphone-uri și vehicule electrice până la turbine eoliene și aparate RMN, metalele rare sunt componente esențiale, care susțin era digitală. China, lider mondial în extracția și rafinarea acestor resurse, plătește un preț greu pentru avansul său tehnologic, dobândit prin exploatare intensivă și nesupusă normelor de mediu.

În regiunile Bayan Obo, din Mongolia Interioară, și Ganzhou, din provincia Jiangxi, peisajele sunt brăzdate de cratere adânci, lacuri toxice și dealuri erodate. Zeci de ani de exploatare intensă au lăsat în urmă o moștenire de poluare, boli și distrugere ecologică. Imaginile din satelit arată cum suprafața minelor s-a dublat în ultimii 25 de ani, iar lacurile de steril s-au extins odată cu ele. „Cred că este foarte dificil să cunoaștem cu adevărat costul uman și de mediu al unui astfel de model de dezvoltare”, a declarat Julie Klinger, autoarea cărții Rare Earth Frontiers, pentru BBC.

Cele mai grave efecte au fost identificate în jurul iazului de steril din Baotou, un centru de procesare și depozitare a deșeurilor miniere unde localnicii au fost diagnosticați cu deformări osoase și intoxicații acute cu arsen. Aceste probleme sunt asociate cu contaminarea apei cauzată de deșeurile miniere, inclusiv nămolul cu toriu radioactiv. Element chimic radioactiv, precum uraniul și plutoniul, toriul poate duce la cancer pulmonar, leziuni genetice și alte probleme grave de sănătate, mai ales dacă particulele sunt inhalate sub formă de praf radioactiv.

2000 de tone de deșeuri toxice pentru o singură tonă de metal rar

Potrivit studiilor, substanțele toxice se infiltrează lent în pânza freatică, amenințând Râul Galben, sursă vitală de apă potabilă pentru nordul Chinei.

În Ganzhou, fermierii trăiesc printre „iazuri de levigare” – bazine toxice în care substanțele chimice sunt injectate direct în sol pentru a separa metalele rare. Multe dintre aceste iazuri sunt neacoperite, iar localnicii se tem de scurgerile din sol și din râuri.

Deși guvernul chinez a început, din 2012, să reglementeze industria, reducând numărul licențelor miniere, pagubele sunt deja profunde. În teren, presiunea asupra celor care vor să vorbească este reală. Jurnaliștii BBC care au intervievat un fermier au fost înconjurați de angajați ai unei companii miniere, iar vehiculul lor a fost blocat timp de trei ore.

Cu toate acestea, unii localnici par resemnați. „Cu pământurile rare, acum sunt bani. Minele plătesc 5.000 sau 6.000 de yuani pe lună (între 700 și puțin peste 800 dolari)” a menționat un fermier.

În timp ce cererea din întreaga lume pentru gadgeturi, vehicule electrice și tehnologii verzi continuă să crească, rămâne o proporție greu de ignorat: pentru fiecare tonă de pământuri rare extrase, sunt generează aproximativ 2.000 de tone de deșeuri toxice. Chiar dacă autoritățile chineze încearcă acum să atenueze efectele dezastrului ecologic și să extindă extracțiile în afara granițelor, oamenii de știință avertizează că, oriunde s-ar face exploatarea, „fără soluții reale, peisajele și viețile tuturor vor fi în pericol.”