Sistemul judiciar din România ar putea intra în colaps din cauza pensionărilor masive ale magistraților

Consiliul Superior al Magistraturii acuză o campanie mediatică de dezinformare privind pensiile şi veniturile judecătorilor şi procurorilor, dar și cu privire la vârsta medie de pensionare a magistraţilor. Printr-un comunicat de presă, CSM arată că vârsta de pensionare în magistratură nu este cea vehiculată în spațiul public.

„Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 – 2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători. Aşadar, în ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare la magistraţi, din datele statistice reiese că pentru procurori aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, iar pentru judecători vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp”, se arată în comunicatul de presă.

Magistrații dau vina pe instabilitatea legislativă

Astfel, magistrații spun că, instabilitatea legislativă şi repunerea în discuţie în mod recurent a vârstei de pensionare a determinat din ce în ce mai mulţi judecători şi procurori să ia decizia de a se pensiona. În ultimele săptămâni au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori.

„Mai mult, până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv ÎCCJ, curţi de apel şi tribunale. În ceea ce priveşte profesia de procuror, în prezent au vocaţie la pensionare 233 de procurori din 2360 în activitate, reprezentând aproximativ 10% din totalul celor în funcţie”.

Blocarea concursurilor de admitere directă în magistratură este un alt motiv de îngrijorare.

„Această instabilitate a statutului magistraţilor conduce treptat la generarea unor efecte iremediabile pe termen scurt la nivelul sistemului judiciar, în condiţiile unui deficit actual de 667 de posturi de judecător şi 700 de posturi de procuror, concursurile pentru ocuparea directă a acestora fiind blocate prin act normativ.La acestea se pot adăuga, în perioada următoare, posturile vacantabile prin pensionare, respectiv 861 de posturi de judecător şi procuror, ducând la un total de 2227 de posturi vacante de magistrat la nivelul sistemului judiciar, reprezentând aproximativ 28% din schema de personal”.

Pe de altă parte, CSM apreciază că pe termen scurt, creşterea numărului de posturi vacante la 716, atât pentru judecători, cât şi pentru procurori, defalcat, în câteva săptămâni, conduce la o blocare iminentă a instanţelor de judecată şi parchetelor de pe lângă acestea, cu consecinţa afectării directe a cetăţenilor din perspectiva duratei rezonabile de soluţionare a cauzei.