Ion Cristoiu: Așa-zisul Congres PNL: S-a PCR-izat și PNL!

Așadar, s-a încheiat un nou congres al PNL, de alegere a președintelui și a vicepreședinților și prim-vicepreședinților, de cea a unei noi echipe. Am spus „încă un congres”, deoarece a fost congresul în care a fost ales Cîțu, tam-tam, cu echipa lui Cîțu, după asta Cîțu a fost dat jos de același PNL și de același congres, și a venit Ciucă, și Ciucă a plecat, și acum a venit Bolojan și cu echipă. Fiecare a venit cu câte o echipă și fiecare a beneficiat de un președinte.

Ciucă de Klaus Iohannis, și Bolojan de Nicușor Dan. Sigur, vine o nouă echipă, un nou președinte, te întrebi de ce a venit o nouă echipă și un nou președinte și de ce nu sunt cei dinainte.

Care este caracteristica acestui congres? În acest moment, în istoria PNL, de la Ion C. Brătianu încoace, și în istoria PNL-ului până în decembrie, răspunsurile le dau toate titlurile din presa de azi-dimineață, referindu-se la congres, toate, dar toate — chiar și titlurile din site-urile plătite de Bolojan din banii PNL sau ai guvernului — toate sunau așa: Singurul candidat este Ilie Bolojan.

Deci, Ilie Bolojan a fost singurul care a candidat și, sigur că am înțeles că a fost ales. Păi, e vreo deosebire față de un congres al PCR? Nu. La toate congresele PCR, sau PMR și PCR, candida un singur om: Nicolae Ceaușescu, care era desemnat să fie de niște șmecheri acolo și dincoace. Nu putea să fie un, nu știu, să ai un concurent.

Sigur că el câștiga, Ilie Bolojan, că el este, cum să zic, salvatorul României, da? N-a putut să fie. N-a avut bun-simț, instinctul democratic. Bine, mă, hai, măi, ca ne dejună…

Și mi-amintesc de momentul care chiar a fost democratic: congresul bătăliei dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban. Chiar a fost extraordinar, chiar a fost o bătălie. După asta a venit Ciucă, a fost ales fără nicio bătălie, și Ilie Bolojan, tot fără nicio bătălie.

Deci, un nou partid care s-a „pecerizat”. De ce să spunem — o să zic: „Dar de ce?” Păi, PSD nu e? Ba da, e pecerizat. USR? E pecerizat. UDMR? E pecerizat.

„Pecerizat” înseamnă că nu există democrație internă, nu există viață de partid, nu există alegeri. Niște șmecheri, o intrigă acolo prin cămări, prin nu știu unde, prin beciuri, prin coridoare, până la toaletele mai mult sau mai puțin publice — ajunge unul, Ilie Bolojan.

Dar de ce Ilie Bolojan? Nu știu. De ce nu, zic eu, nu știu… Uite, Cătălin Predoiu? Nu știu. Sau de ce nu Florin Roman? Sau de ce nu Rareș Bogdan? Pentru că niște șmecheri și sistemul au zis: „Bă, îl punem pe Bolojan.” Bun. În cazul PNL, pot să spun că a mai murit un partid, pentru că eu cunosc PNL-ul din 1990.

Partidul acesta, până să se concubineze cu pedeliștii, care nu au întruchipat niciodată un partid — au fost niște slugi cărora le curgeau mucii după Traian Băsescu: Blaga, Boc, toți ăștia — sigur că și furau.

Totuși, a fost un partid al boierilor. Întotdeauna. Pe urma lui Tăriceanu, ți-l amintești? Na, și cea a lui Crin Antonescu. Adică acolo nu mergea așa.

Acum — turma. Și m-am uitat să văd, bă, la congresul ăsta… Deci, dacă a venit Bolojan cu o nouă echipă, cu o gașcă, înseamnă că au venit cu un program politic.
Nu e nimic, mă, nimic, nimic. Deci chiar, spre deosebire de echipele anterioare care au venit, măcar mai aveau ceva — ăsta n-a venit cu nimic. Pentru că mintea lui Bolojan, viziunea despre viață și lumea lui Bolojan, nu depășea ce părea a fi gândirea unui socotitor de brigadă de la CAP.

Nu de la CAP — de la brigadă. La CAP era contabil. Aici, un socotitor. Nimic. N-am înțeles nimic din ce a zis el, decât că ne-a zis că are de gând să ne taie salariile și pensiile.
Bă, n-am înțeles. Ăsta e programul?

Deci, încă, încă un partid pecerizat. Fie-i țărâna ușoară.