Nicușor Dan explică de ce a contestat legea privind promovarea ideilor legionare: „Sunt atâtea probleme în România și președintele exact de legea asta s-a apucat”

Întrebat de un jurnalist despre afirmațiile deputatului Vexler, care și-a anunțat retragerea unei decorații în semn de protest și a sugerat chiar desființarea strategiei naționale de combatere a antisemitismului, președintele a oferit un răspuns detaliat, începând cu o precizare de ordin constituțional.

„În primul rând, ca să lămuresc o chestiune de procedură, pentru că am văzut în spațiul public întrebarea: sunt atâtea probleme în România și președintele exact de legea asta s-a apucat. Ca să lămurim, este obligație constituțională a președintelui ca, pentru orice lege votată de Camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile, fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituțională, dacă apreciază că este neconstituțională, fie să o trimită înapoi la Parlament, dacă apreciază că anumite chestiuni trebuie clarificate sau modificate”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că, în acest interval legal, a promulgat „vreo 40-50 de legi”, iar în cazul legii privind combaterea antisemitismului a considerat necesar să sesizeze CCR. A făcut același lucru și în cazul codului rutier, care a fost retrimis Parlamentului pentru că „existau prevederi care încălcau niște directive europene, cel puțin așa au apreciat colegii mei”.

„Evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări și vreau să întrebăm toți Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de amenințări pe care jurnaliști le-au primit în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2024. Deci aici vorbim de niște fapte extrem de concrete – amenințări la adresa unor jurnaliști – sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler, care au apărut imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar”, a adăugat el, subliniind că statul trebuie să reacționeze ferm și clar în fața acestui tip de derapaje.

Totuși, președintele a explicat că sesizarea CCR a fost făcută nu pentru că ar nega importanța unei astfel de legi, ci pentru că forma în care a fost adoptată ridică semne de întrebare serioase. În opinia sa, textul actual conține ambiguități care pot duce la interpretări eronate.

„Cred că este legitim să promovezi rezistența anticomunistă din munții Făgăraș” 

„Dacă ne uităm la conținutul acestei legi – și probabil ați citit sesizarea pe care am făcut-o Curții Constituționale – o să vedeți că sunt niște chestiuni extrem de neclare acolo. Și vă dau un exemplu. În orașul Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din munții Făgăraș. Face expoziții, tot felul de evenimente de felul ăsta. Între membrii asociației din munții Făgăraș sunt câteva persoane care, între timp, au fost parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune. Și dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? Pentru că legea ne spune că dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că este legitim să promovezi rezistența anticomunistă din munții Făgăraș”, a afirmat președintele.

În final, acesta a reiterat că România are nevoie de o lege clară care să condamne manifestările xenofobe, rasiste și antisemite, dar care să nu lase loc interpretărilor și eventualelor abuzuri.

„Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste – fără discuție – dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări și eventual la abuz.”

Contestația depusă de președinte la Curtea Constituțională urmează să fie analizată în perioada următoare. În paralel, legea este și subiectul unor critici din partea mai multor formațiuni politice și organizații civice, care susțin că textul ar putea afecta libertatea de exprimare sau chiar activitatea unor ONG-uri care promovează memoria rezistenței anticomuniste.