80 de ani de la Hiroshima: O nouă carte reconstituie decizia și consecințele bombei atomice

80 de ani de la Hiroshima: O nouă carte reconstituie decizia și consecințele bombei atomice

Articolul de 30.000 de cuvinte al lui Hersey pentru revista The New Yorker se concentra pe câţiva dintre miile de supravieţuitori care s-au îmbolnăvit şi, adesea, au murit din cauza efectelor persistente ale radiaţiilor, mult după ce impactul iniţial al bombei a ucis zeci de mii de bărbaţi, femei şi copii japonezi, scrie AP, care face recenzia cărţii „The Hiroshima Men”.

Hersey face parte dintr-un grup divers de bărbaţi pe care autorul şi istoricul Iain MacGregor îi prezintă în noua sa carte, „The Hiroshima Men: The Quest to Build the Atomic Bomb, and the Fateful Decision to Use It” (Bărbaţii de la Hiroshima: căutarea construirii bombei atomice şi decizia fatidică de a o folosi). MacGregor a scris anterior „Checkpoint Charlie”, o istorie aclamată a Berlinului din timpul Războiului Rece, precum şi „The Lighthouse of Stalingrad: The Hidden Truth at the Heart of the Greatest Battle of World War II” (Farul din Stalingrad: adevărul ascuns în inima celei mai mari bătălii din al Doilea Război Mondial).

Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la atacul asupra Hiroshimei, care va avea loc luna viitoare, „The Hiroshima Men” este o amintire puternică a costurilor umane extreme provocate de prima armă atomică folosită în război.

Prin prezentarea unor personaje cheie, MacGregor atrage cititorii în poveştile lor personale cu descrieri vizuale captivante şi dialoguri pline de viaţă.

Unul dintre aceştia a fost pilotul Paul Tibbetts, Jr., care s-a îndrăgostit de zbor la vârsta de 12 ani, când a zburat cu un vechi biplan care a decolat de pe o pistă de curse de cai din afara oraşului Miami. El a numit Boeing B-29 Superfortress, avionul pe care îl pilota când a aruncat bomba atomică pe 6 august 1945, după mama sa, Enola Gay.

Un alt profil este cel al lui J. Robert Oppenheimer, strălucitul teoretician ştiinţific care a inspirat o echipă care testa bomba atomică într-un laborator secret de cercetare din zona rurală a New Mexico.

Mai este şi generalul-maior Henry „Hap” Arnold, care a condus Corpul Aerian al Armatei SUA în al Doilea Război Mondial şi a înţeles ce se putea realiza cu bombardierul B-29, mai rapid şi cu rază lungă de acţiune, care putea zbura mai departe şi la o altitudine mult mai mare decât popularul B-17 care fusese folosit în Europa.

MacGregor ne prezintă şi pe Senkichi Awaya, primarul oraşului Hiroshima, un oraş fondat la sfârşitul anilor 1580 de un puternic lord de război care a construit un castel-cartier general pe malul unui golf situat strategic.

Şi mai sunt mulţi alţii. Cele mai puternice secţiuni ale cărţii vin spre final, când MacGregor descrie urmările îngrozitoare ale bombardamentului — un peisaj infernal, plin de cadavre carbonizate şi supravieţuitori şocaţi, cu pielea atârnând de pe corp şi ochii ieşiţi din orbite. Apoi, el invită cititorii să reflecteze asupra costurilor profunde ale evenimentului:

„Sper că, analizând experienţa acestui eveniment terifiant şi cataclismic, dumneavoastră, cititorii, veţi putea judeca singuri dacă această călătorie prin experienţele unui primar, ale unui pilot de bombardier, ale unui general al armatei şi ale unui jurnalist premiat, care au fost toţi strâns legaţi de Hiroshima, a meritat efortul”.