Nicușor Dan, declarații în presa germană despre deficitul bugetar, relația cu Donald Trump și alegeri: „În România oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri”.

Președintele României, Nicușor Dan, a acordat un interviu pentru publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, în care a discutat despre alegerile anulate din țară, în noiembrie 2024, relațiile sale personale și ale României cu Statele Unite, planurile economice și prioritățile guvernamentale. Articolul din presa germană a inclus în titlu opinia președintelui referitor la situația din țară: „În România oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri”, sunt cuvintele lui Nicușor Dan.

Întrebat despre influența unor figuri precum J.D. Vance, Steve Bannon sau Elon Musk în sprijinirea candidaților rivali din campania electorală care a trecut, Nicușor Dan a spus că au existat afirmații din partea unor americani legate de anularea alegerilor, însă acestea nu au reflectat poziția oficială a administrației americane. De asemenea, întrebarea s-a referit și la apelul telefonic pe care președintele l-a primit, conform spuselor sale, de la Donald Trump, după victoria categorică din turul al doilea.

„Au existat câteva declarații americane cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie trecut, dar acestea nu au reprezentat poziția oficială a Casei Albe, ci opiniile unor persoane individuale. Ulterior, unii candidați populiști din România au pretins că au sprijinul guvernului american, însă acest lucru nu a fost adevărat. Au călătorit în SUA, unde aveau firme de lobby, și au reușit să participe la câteva interviuri în podcasturi. Dar asta a fost tot. Avem un parteneriat strategic și o bună cooperare militară cu Statele Unite. Este important ca acest lucru să continue.”

În ceea ce privește baza de la Mihail Kogălniceanu, președintele a afirmat că investițiile vor continua și că recentele decizii NATO privind creșterea cheltuielilor apărării vor întări stabilitatea alianței.

„La ultima reuniune de la Haga, statele membre NATO au decis creșterea cheltuielilor pentru apărare. Cred că acest lucru face mai puțin probabilă o retragere a Statelor Unite din NATO. Investițiile în baza Mihail Kogălniceanu vor continua conform planului, astfel încât aceasta să poată găzdui trupe din SUA, precum și ai altor aliați și parteneri.”

Moldova, un subiect delicat și de impact

În cadrul interviului său pentru presa germană, Nicușor Dan a spus că România urmărește cu atenție evoluțiile din Republica Moldova și că există deja legături energetice, iar alte proiecte vor urma. În privința unirii, el a explicat că Bucureștiul nu va acționa fără sprijinul majorității moldovenilor.

„Suntem foarte interesați de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Aproximativ un milion de oameni de acolo dețin și cetățenia română. Îi vom sprijini pe multiple planuri. Există deja conexiuni între rețelele noastre de gaze și electricitate, iar alte proiecte de infrastructură sunt planificate pentru viitor.”

„În 1918 a avut loc o unire între România și Moldova, iar în 2018, cu ocazia centenarului acelui eveniment, Parlamentul României a adoptat o rezoluție care prevede: dacă Republica Moldova va fi pregătită pentru unire, și România va fi pregătită. În prezent, aproximativ 35% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii. Atât timp cât o parte semnificativă a populației din țara vecină sprijină actuala formă de stat, România nu va întreprinde niciun demers. Personal, îmi doresc o unire cu Moldova, dar respect pe deplin voința cetățenilor din republica vecină.”, a declarat președintele României.

Redresarea bugetului și evitarea populismului

Printre subiectele abordate de Nicușor Dan în cadrul interviului, nu a putut lipsi și deficitul ridicat al României, care rămâne, în continuare, o problemă centrală. Deși guvernul vrea să reducă deficitul, trebuie și să mărească cheltuielile pentru apărare.

„Am o înțelegere foarte geometrică a lucrurilor. Problema populismului nu este, sau este, doar într-o foarte mică măsură, una ideologică. Este vorba, în primul rând, despre încrederea în autorități. Aceasta este strâns legată de condițiile economice ale oamenilor și de percepția lor asupra justiției sociale. În România, oamenii resimt nedreptăți la multe niveluri. Văd corupție, atât mică, cât și mare. Văd că persoane care fac aceeași muncă sunt plătite diferit. Dar putem schimba lucrurile. Performanța economică a României s-a dublat în ultimii zece ani. Beneficiem de fonduri europene și suntem aproape de a deveni membri ai OCDE în 2026. Sunt foarte optimist în privința potențialului economic al României. Cred, de asemenea, că vom obține rezultate în lupta împotriva corupției pe termen mediu, ceea ce va consolida încrederea în autorități și va elimina nedreptățile trecutului. Când am devenit primar al Bucureștiului în 2020, doar 30% dintre bucureșteni aveau încredere în autoritățile locale. După patru ani, acest procent a ajuns la 60%. Asta le-a lăsat puțin spațiu populiștilor. La alegerile de anul trecut, când am fost reales ca primar, au candidat și populiști împotriva mea. Dar au obținut doar 10% din voturi.”, a declarat acesta.

În privința cheltuielilor publice, președintele a anunțat, în cadru interviului, tăieri foarte importante care vor urma la nivelul instituției pe care o conduce.

„Această chestiune a fost deja investigată de fostul președinte interimar și actual prim-ministru, Ilie Bolojan. S-a constatat că prețul unor zboruri a fost mult prea mare, raportat la situația economică a României. Am anunțat recent că vom reduce bugetul Administrației Prezidențiale cu 20%. De altfel, eu, personal, câștig acum mai puțin. Ca primar al Bucureștiului, cu toate indemnizațiile, aveam un salariu de 21.000 lei (aproximativ 4.100 euro) pe lună, iar acum primesc 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro).”

Pensii speciale și lipsa reformelor

Agenda de discuții a jurnaliștilor germani nu a putut să nu acopere și subiectul pensiilor speciale, în special ale magistraților, și motivele pentru care legislația nu a fost schimbată până acum.

„Este o întrebare foarte dificilă. Să luăm cazul judecătorilor. În anii ’90 a fost adoptată o lege care le permitea judecătorilor să se pensioneze după doar 25 de ani de activitate. De ce? Pentru că aveam mulți judecători din perioada comunistă, de care trebuia să ne despărțim. Această lege ar fi trebuit modificată ulterior, dar nu s-a întâmplat niciodată. Astăzi, judecătorii din România primesc pensii mai mari decât ultimul lor salariu. Există, așadar, un stimulent economic pentru a ieși cât mai devreme la pensie. Ceea ce în anii ’90 a fost util pentru a înlătura judecătorii comuniști, duce astăzi la retragerea prematură inclusiv a unor judecători valoroși din sistemul public. Guvernul trebuie să schimbe acest lucru. Este absurd ca oamenii să primească pensii mai mari decât salariile pe care le aveau în activitate.”

Pe 18 iulie, Nicușor Dan se află într-o vizită oficială în Germania, la invitația președintelui Frank-Walter Steinmeier. El se întâlnește vineri și cu cancelarul Friedrich Merz. Discuțiile vizează investiții bilaterale, proiecte în domeniul apărării și energie, precum și colaborarea în cadrul Uniunii Europene.