Pîslaru: România a pierdut 10 milioane de euro din PNRR. Ce se întâmplă cu A7 și A8?
În acest moment, România este foarte aproape de finalizarea renegocerii PNRR.
„Vreau (…) să amintesc faptul că renegocerile au fost începute din august 2024. Discutăm la un an de zile după, după o singură lună de guvernare a noului guvern, faptul că reușim, într-un proces extrem de intens care a prevăzut, mai întâi, revizuirea ministerelor de linie și portofoliului integral, stabilirea unui portofoliu de negociere (…). Și acum, iată, la capătul unei luni de zile de activitate, să putem avea, sper eu, poate chiar mâine (joi – n.r.), oricum discutăm aici de un interval foarte scurt, o pre-agreare cu Comisia Europeană pe cum să stăm pe componenta de grant și componenta de împrumuturi. În esență, noi n-am pierdut decât 10 milioane de euro. Deci bani pe care nu mai ai cum să-i recuperezi. Vorbesc de pe componenta de grant, de fonduri europene nerambursabile. Cei 10 milioane de euro sunt aferenți cei de plată 2, în care n-am îndeplinit un obiectiv, ni s-au dat șase luni să remediem, nu am reușit să remediem, deci, practic, s-au pierdut 10 milioane de euro”, a spus Dragoș Pîslaru.
Obiectivul era legat de anumite investiții în hidrogen pe care în România nu le-a făcut: „Era vorba de niște hidrolizoare pe care nu le-am cumpărat pentru că nu a reușit ministerul să facă o achiziție în timp util, s-a blocat și nu s-a mai putut efectua. Vorbim de Ministerul Energiei”.
„Ceea ce vă pot spune este că acum efortul mare de renegociere este ca să mutăm tot ce e de mutat. Gândiți-vă la o reașezare completă, astfel încât toate proiectele care se pot încă implementa până în august 2026, care este data limită, toate proiectele respective să fie puse pe componenta de grant, astfel încât să ne asigurăm, acum, cu un an înainte, când avem deja o vizibilitate destul de mare ce suntem în stare să facem sau nu, astfel încât din componenta de grant să nu pierdem niciun euro. Strângem de prin toate locurile PNRR-ului proiectele mature. Proiectele mature care chiar au șanse, le dăm pe cele care erau în tot PNRR-ul, le punem pe cele care sunt cu risc mediu, le păstrăm pe împrumuturi, și pe cele care sunt cu risc ridicat afirmăm și noi și recunoaștem, că până la urmă Comisia Europeană așteaptă de un an de zile ca România să recunoască că sunt proiecte pe care nu le mai poate face pentru că a avut întârzieri, recunoaștem că acele proiecte trebuie date la o parte și pentru cele care sunt prioritare să găsim sursele alternative de finanțare”, a spus Pîslaru la Antena 3 CNN
Întrebat ce trebuie dat la o parte, Pîslaru a afirmat că sunt două categori: cele care nu se fac până în august 2026 și cele pentru care au fost probleme de achiziții publice.
„Deja a fost o declarație pe care am făcut-o fără să nominalizez pe nimeni care a născut un război mediatic. Da, este vorba despre anumite obiecte de infrastructură de tip autostrăzi și infrastructură feroviară care, până la urmă, au probleme de achiziții publice și nu mai pot să continui finanțarea lor din PNRR. Acele proiecte, evident, trebuie finanțate din alte surse de finanțare și, evident, ne uităm mai ales la coeziunile, la programul de transport. La asta se lucrează în acest moment”, mai spune Pîslariu.
Ministrul a explicat că în privința autostrăzilor, vestea foarte bună este că autostrada A7, cu segmentele care sunt cele mai avansate și care este crucială pentru conectarea cu Moldova, în ultima fază a negocerii s-a agreat să fie mutată pe grant cea mai mare parte a ei.
„Pentru că știm că se pot face aceste loturi și știm că dacă mutăm pe grant n-ar mai fi o problemă legat nici de spațiu fiscal, în sensul că am putea plăti facturile, fiind fondurile nereambursabile, evident, având un impact zero pe deficitul bugetar. Și din acest punct de vedere, ceea ce este, de fapt, și o știre foarte importantă pe care o putem da, este că sunt două secțiuni prioritare pe A7. Discutăm de Focșani-Bacău și de Bacău-Pașcani, care, în acest moment, au nivelul de maturitate și garanțiile oferite de constructori, că se pot finaliza până în august 2026. Discutăm aici de întreg segmentul Focșani-Bacău, cu toate loturile, Focșani-Domnești, Domnești-Târg, Răcăciuni și Răcăciuni-Bacău, care au termene destul de apropiate. Și discutăm din secțiunea Bacău – Pașcani de Bacău-Trifești și de Trifești-Tigerești. Deci, practic, cinci loturi din A7 de o valoare de peste 2 miliarde de euro, 2,1 miliarde de euro. În faza aceasta a discuțiilor, pare că reușim să le mutăm pe grant, astfel încât să avem un element fanion al PNRR-ului, să fie că da, finalizăm A7. Ceea ce mi se pare un lucru foarte bun și vine cumva după valul de discuții de autostrăzi ca un element reconfortant ca românii să știe că pe PNRR Autostrada A7 se termină pentru că avem fondurile pe componenta de grant nereambursabilă. Deci asta este ceva ce va fi foarte ușor de urmărit în materie de succes al PNRR-ului în România”, a explicat ministrul.
În ceea ce privește A8, există trecerea pe programul de transport, dar există și alte opțiuni.
„Nu rămâne în PNRR și încercăm acum să găsim finanțare și pe programul de transport și mai sunt acum niște noi elemente în care n-aș vrea să intru în detaliu pentru că ele sunt încă, deocamdată, trimise pe preaprobare către Comisia Europeană. (…) În acest moment, în România a depus un program ambițios legat de Safe. Nu vă pot spune suma sau proiectele în sine pentru că cred că le va anunța prim-ministru odată ce are un preacord cu Comisia”, a mai spus ministrul.