Curtea de Conturi: cum se pot îmbunătăți sistemele de integritate în administrația publică locală

Recomandările au fost formulate în contextul auditării sistemelor de integritate organizațională în administrația publică locală, pentru perioada 2023–2024, demers realizat în conformitate cu Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2021–2025.

„Construit pe baza modelului propus de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), auditul a vizat modul în care autoritățile locale pun în practică principiile de etică și integritate instituțională. Mai exact, evaluarea s-a concentrat pe patru direcții-cheie: existența și cunoașterea codului de conduită în cadrul instituțiilor publice, implicarea conducerii autorităților locale în promovarea unui climat etic, mecanismele prin care angajații sunt ghidați să acționeze corect și transparent, precum și modul în care este monitorizat și controlat comportamentul etic la nivel organizațional. Pentru realizarea acestui demers, au fost trimise chestionare standardizate către 150 de instituții – consilii județene și primării de municipii din întreaga țară. Cu un grad de răspuns de 74% (111 entități), auditul oferă o perspectivă asupra realităților privind integritatea instituțională la nivel local. Pe baza datelor colectate digital, Curtea de Conturi a analizat tendințele generale, a identificat disfuncționalitățile frecvente și a scos în evidență câteva exemple de bună practică”, transmite Curtea de Conturi a României.

Principalele constatări sunt că 100% dintre entitățile respondente au un cod de etică aprobat, însă doar 63% au confirmat că acesta se aplică tuturor categoriilor de personal, inclusiv demnitarilor și personalului din cabinete. 68% dintre entități nu au organizat sesiuni de instruire etică în ultimii doi ani, evidențiind o carență semnificativă în educația continuă în acest domeniu. 93% dintre entități au desemnat un consilier de etică, dar doar 28% au raportat organizarea de sesiuni de instruire etică, iar activitatea consilierilor este adesea limitată la sarcini formale. 85% dintre entități dispun de proceduri pentru sesizarea abaterilor etice, însă doar 60% au raportat gestionarea efectivă a unor astfel de cazuri.

Comunicarea codului etic, realizată prin metode pasive

Comunicarea codului etic se realizează predominant prin metode pasive: publicare pe site-ul instituției (80%), transmitere prin e-mail (70%) și afișare fizică (50%). Formatele interactive, precum dezbateri sau ateliere, sunt utilizate în mai puțin de 25% dintre cazuri. Mai puțin de două treimi, adică 73% dintre entități includ evaluarea dimensiunii etice în procesele de recrutare, iar 25% au raportat inițiative manageriale concrete pentru promovarea integrității. Gestionarea riscurilor etice, precum conflictele de interese (85%) sau incompatibilitățile (82%), este formalizată în majoritatea entităților, dar aplicarea practică rămâne neunitară. În ceea ce privește protecția avertizorilor: 78% dintre entități au proceduri, dar doar 8% raportează sesizări, indicând reticență sau lipsă de încredere.

Pantouflage (Interdicții aplicabile după încetarea funcției publice): Doar 27 de entități organizează instruiri în acest sens, iar gestionarea este slabă, cu doar 3 cazuri raportate.

Au fost identificate și bune practici. Astfel, consiliile județene Bihor și Tulcea: Codurile de etică includ scenarii concrete de dileme etice și proceduri detaliate de sesizare. la Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Județean Timiș: Utilizarea platformelor digitale interne pentru comunicarea continuă a valorilor etice, asigurând acces facil pentru angajați. La Primăria Sector 6 și Municipiul București: Integrarea codului etic în sisteme informatice și organizarea de instruiri tematice regulate. La Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Județean Argeș: Implementarea unui sistem integrat de consiliere etică, cu sesiuni periodice de instruire și implicarea activă a consilierilor de etică. La Consiliul Județean Brașov: Dezvoltarea de proiecte dedicate eticii și participarea la rețele interinstituționale pentru schimbul de experiență.

Concluziile sunt că raportul special relevă existența unui cadru normativ bine conturat, dar aplicarea practică a sistemelor de integritate este neuniformă.

„Deficiențele în educația etică, implicarea managerială și funcționalitatea mecanismelor de consiliere și raportare limitează capacitatea administrației publice locale de a dezvolta o cultură organizațională bazată pe transparență, responsabilitate și prevenirea corupției. Consolidarea integrității necesită trecerea de la conformarea declarativă la una funcțională, integrată în procesele de management zilnic”, potrivit Curții de Conturi.

Curtea de Conturi vine și cu propuneri pentru îmbunătățirea sistemelor de integritate:

1. Instituirea obligatorie a sesiunilor anuale de instruire etică pentru toate categoriile de personal, inclusiv demnitari, cu implicarea formatorilor specializați.

2. Standardizarea procedurilor de raportare a abaterilor etice, cu mecanisme clare de protecție a avertizorilor de integritate.

3. Intensificarea rolului conducerii în promovarea integrității prin asumarea publică periodică a angajamentului etic și prin exemplul personal.

4. Dezvoltarea platformelor digitale pentru gestionarea registrelor etice, monitorizarea codurilor de conduită și diseminarea interactivă a informațiilor.

5. Efectuarea periodică de autoevaluări și audituri interne tematice pentru identificarea și gestionarea riscurilor de integritate.

6. Revizuirea codurilor de etică pentru a asigura aplicabilitatea universală și includerea de scenarii practice pentru dileme etice.

Implementarea propunerilor va contribui la: creșterea încrederii cetățenilor în administrația publică locală prin promovarea transparenței și responsabilității, la reducerea riscurilor de corupție și a vulnerabilităților etice prin mecanisme funcționale de prevenire și control, la alinierea practicilor locale la standardele naționale și internaționale de integritate, în conformitate cu SNA 2021–2025 și principiile OECD, la dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe etică, esențială pentru buna guvernare.

Curtea de Conturi subliniază necesitatea de a trece de la conformarea formală la aplicarea efectivă a principiilor etice, în sprijinul unei administrații publice moderne și responsabile.