Dinți fosilizați descoperiți în Etiopia ar putea aparține unei specii necunoscute de hominieni

Cercetătorii au scos la iveală dinți fosilizați în regiunea Afar din Etiopia, care ar putea aparține unei specii de hominieni încă neidentificate, scrie Smithsonian Magazine. 

Datată între 2,6 și 3 milioane de ani în urmă, descoperirea aduce noi indicii asupra unei perioade puțin înțelese din evoluția umană, sugerând că cel puțin patru linii de hominieni coexistau în estul Africii.

O fereastră către un capitol lipsă al evoluției

Fosilele, care includ dinți de la o specie Homo timpurie și Australopithecus, acoperă un gol de 500.000 de ani din arhiva fosilă. 

Această perioadă coincide cu declinul Australopithecus afarensis, reprezentat de faimoasa „Lucy”, și apariția genului Homo. 

Cercetătorii afirmă că descoperirea oferă dovezi rare că speciile timpurii de Homo au coexistat cu Australopithecus în urmă cu aproximativ 2,6 milioane de ani.

O posibilă nouă specie de Australopithecus

Dinții de Australopithecus diferă semnificativ de speciile cunoscute, precum A. afarensis și A. garhi, ceea ce îi face pe oamenii de știință să sugereze existența unei noi specii. 

Totuși, rămășițele nu prezintă trăsături unice definitorii, motiv pentru care nu a fost stabilită încă o clasificare oficială. 

Studiul, publicat în revista Nature, identifică situl drept Ledi-Geraru, deja cunoscut pentru descoperiri de fosile timpurii de Homo.

Implicații pentru evoluția umană

Dacă ipoteza se confirmă, descoperirile arată că hominieni distincți (Homo timpuriu, Paranthropus, A. garhi și noul Australopithecus de la Ledi-Geraru) au trăit simultan în estul Africii. 

Acest lucru susține ideea că evoluția umană nu a urmat o linie dreaptă, ci un proces ramificat, cu multiple specii care trăiau în același timp și își împărțeau resursele. 

Astfel de interacțiuni ar fi putut contribui la adaptările evolutive care, în final, au favorizat apariția Homo sapiens.