Cum poate România să participe la reconstrucția Ucrainei. Ministrul Radu Miruță: „Pe apărare este acum o precipitare, pentru că sunt foarte mulți bani pe piață”

Radu Miruță a detaliat mecanismul prin care firmele din România pot să ajungă să susțină reconstrucția Ucrainei, crescându-și în același timp cifra de afaceri, în contextul infuziei de capital gândită la nivel european în această direcție.

„Există un instrument financiar pentru reînarmare, mecanismul SAFE, prin care noi am aplicat, s-a trimis prima etapă pe 30 iulie către Comisia Europeană. Ucraina este printre țările considerate eligibile, chiar dacă nu este în Uniunea Europeană. Este o preocupare de a îndeplini condiția mecanismului SAFE, și anume ca entități economice din două țări să se unească și să meargă pentru a atrage acești bani. Și atunci e o încercare de a mapa companiile de stat din România cu o companie din Ucraina pentru a merge împreună să tragă bani din acest mecanism”, a declarat ministrul Economiei, la întrebarea Mediafax.

România nu este singura țară UE care face demersuri pentru a atrage fonduri prin acest mecanism.

„Evident că sunt și alte țări care fac același lucru. Pe mine mă interesează ca banii care sunt trași pentru industria de apărare să fie consumați, parte din ei, cât de mult din ei, în fabricile de armament din România. E o discrepanță: Armata vrea echipamente de ultimă generație și normal să vrea asta, eu vreau ca aceste echipamente să se producă în fabricile din România, unde de 35 de ani n-a fost investit nimic. Și noi nu putem produce cu o fabrică fără investiții, nu știu, drone coordonate cu inteligență artificială. Însă, fiindcă e o preocupare și depind și alții de noi ca să acceseze acești bani, ca ministru al Economiei, încerc să aduc parte din mediul privat care să se unească cu o companie de-a noastră, pentru că s-au mai mai dezmorțit, transfer de tehnologie, făcându-se lucruri noi, acolo ne ajută și pe noi” a declarat Radu Miruță.

Ministrul Economiei nu exclude implicarea companiilor românești și în alte domenii economice, dincolo de apărare.

„Pe apărare este acum o precipitare, pentru că sunt foarte mulți bani pe piață. Brusc, după ce un timp fiecare fabrică producea într-un ritm în care îi cerea Armata. Și e un timp foarte scurt în care se întâmplă asta, sunt niște bani cu împrumut, cu o rată foarte, foarte mică, pe un termen foarte mare, este un mecanism financiar pentru România foarte avantajos. Dar, da, evident că în același timp discutăm și despre grafitul de la Baia de Fier și despre șantier naval de la Mangalia. Nu toate sunt doar în zona de apărare”, a conchis Radu Miruță pentru Mediafax.

Ce buget are SAFE

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), după cum a anunțat Guvernul pe 29 iulie, printr-un comunicat de presă.

Acestea au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.

Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030, potrivit Executivului.

MApN: România este pregătită să sprijine efortul aliat pentru Ucraina

Declarațiile lui Radu Miruță, făcute la finalul unei conferințe de presă la sediul ministerului, au fost date cu puțin timp înainte ca Ministrului Apărării Naționale să trimită un comunicat de presă în care anunța că România este pregătită să sprijine efortul aliat pentru Ucraina.

„România este un aliat de încredere și activ în apărarea flancului estic al NATO și își menține angajamentul pentru un sprijin multidimensional și durabil acordat Ucrainei, în strânsă coordonare cu NATO și Uniunea Europeană. România este la curent și va fi parte la toate deciziile aliaților privind garanțiile de securitate. Evaluările care se fac în acest moment se vor formaliza prin decizii ce vor respecta tratatele internaționale și legile în vigoare”, a anuțat MApN.

Potrivit sursei citate, Forțele Aeriene Române dispun de aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon, iar recent, în Baza militară de la Mihail Kogălniceanu a avut loc certificarea unui detașament al Forțelor Aeriene Germane, care efectuează misiuni de Poliție Aeriană Întărită, în cooperare cu militarii români, pentru apărarea spațiului aerian al NATO.

„Infrastructura militară aeriană a României reprezintă un punct forte de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice pentru descurajare și apărare. România își reafirmă angajamentul ferm pentru securitatea națională și colectivă, acționând cu responsabilitate și în deplină concordanță cu obligațiile asumate în cadrul NATO și al Uniunii Europene”, au transmis oficialii Armatei.