România riscă să piardă 227 milioane de euro din PNRR: Comisia Europeană critică numirile netransparente din companiile energetice de stat

Guvernul României a fost informat oficial, în ședința de joi, că România riscă să piardă 227.936.161 de euro din fondurile PNRR, după ce Comisia Europeană a suspendat această sumă din cererea de plată nr. 3, invocând neîndeplinirea integrală a Jalonului 121.

Informarea, întocmită chiar de Ministerul Energiei, arată că procedurile de selecție pentru consiliile de administrație și supraveghere ale companiilor energetice de stat nu au fost derulate integral, transparent și competitiv, potrivit cerințelor din OUG 109/2011.

Jalonul 121 prevede selectarea și numirea, prin proceduri competitive și transparente, a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere din companiile energetice de stat. Legislația obligă autoritățile să demareze procedura de selecție în termen de 60 de zile de la expirarea unui mandat sau de la o numire provizorie, tocmai pentru a preveni conducerea prelungită prin interimat. Pe de altă parte, numirile provizorii oferă posibilitatea evitării, cel puțin temporare, a procedurilor laborioase de selecție, menținând astfel un control mai direct asupra conducerii companiilor.

Numire controversată la vârful Hidroelectrica

Cazul Hidroelectrica, compania fanion a statului român din sectorul energetic, este vizat explicit de Executivul european. Potrivit Ministerului Energiei, Comisia a constatat „4 deficiențe în Consiliul de Supraveghere și 2 deficiențe în cadrul Directoratului”. Actualul director general al Hidroelectrica, Károly Borbély, este vizat de observațiile CE, în contextul unui posibil conflict de interese. Comisia a constatat că acesta a fost membru în Consiliul de Supraveghere și în Comitetul de Nominalizare și Remunerare, înainte de a fi numit în funcția de CEO, în cadrul unei proceduri pe care contribuise anterior să o definească.

Deși Ministerul susține că Borbély nu a participat la deciziile esențiale și că selecția a fost realizată de un expert independent, Comisia a concluzionat că „procedura de selecție pentru președintele Directoratului (…) nu îndeplinește condițiile de transparență și competitivitate” și că perioada scurtă dintre demisie și numire „nu poate fi considerată o perioadă de detașare suficientă pentru a evita un conflict de interese”.

Hidroelectrica, vizată și pentru numirea directorului financiar

Și numirea actualului director financiar al Hidroelectrica, Marian Fetița, este vizată de observațiile Comisiei Europene. În documentul transmis Guvernului, se menționează că, în data de 26 februarie 2025, Comisia a solicitat Ministerului Energiei clarificări privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate profesionale pentru funcția de membru al Directoratului. „Persoana numită ca și CFO nu a îndeplinit condițiile de eligibilitate impuse în procedura de selecție”, iar „dovezile transmise de România nu au putut confirma că deținea o certificare activă ca și auditor financiar, contabil autorizat, consultant fiscal, membru ACCA-UK sau CFA (standardele internaționale de competență profesională în domeniul financiar-contabil n.r)”, a fost concluzia CE.

Ministerul Energiei a solicitat Consiliului de Supraveghere remedierea situației și a avertizat că menținerea acestei deficiențe poate duce la pierderea unei sume de aproximativ 16 milioane de euro din PNRR.

CE Oltenia: selectați în funcții de firma pe care au angajat-o

Și în cazul Complexului Energetic Oltenia, Comisia Europeană a identificat cinci deficiențe în Consiliul de Supraveghere – trei referitoare la procedura de selecție, un post menținut vacant și prezența unui reprezentant al acționarului minoritar – și alte două nereguli în Directorat.

Doi membri ai Directoratului Complexului Energetic Oltenia, Dan Iulius Plaveti și Cosmin Trufelea, au fost implicați direct în procedura de achiziție a firmei de consultanță ARC Consulting SRL din Cluj, care a fost desemnată să organizeze selecția pentru ocuparea funcțiilor din Directorat.

Comisia Europeană a considerat situația neconformă cu cerințele de guvernanță corporativă asumate prin PNRR, deoarece cei doi membri ai Directoratului au semnat contractul de achiziție cu firma de consultanță, care ulterior i-a selectat chiar pe ei în funcțiile de conducere.

Val de nereguli în companiile de stat din energie

Comisia Europeană a identificat deficiențe privind guvernanța corporativă și în alte companii energetice cu capital de stat: Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, SAPE, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR și Complexul Energetic Valea Jiului. Problemele semnalate vizează, în principal, numiri provizorii repetate în lipsa unor proceduri de selecție competitive, proceduri de recrutare nefinalizate sau contracte de mandat încheiate pe durate mai scurte decât perioada legală de patru ani.

În cazul Nuclearelectrica, întreg Consiliul de Administrație este în proces de înlocuire, iar la SAPE, Agenția Națională de Integritate a confirmat starea de incompatibilitate a unui membru al consiliului. La Midia Green, Comisia a constatat trei deficiențe care au dus la demisia sau revocarea membrilor vizați, iar la Conpet și Oil Terminal au fost semnalate nereguli în desfășurarea procedurilor de selecție.

În cazul CE Valea Jiului, Ministerul Energiei nu a declanșat procedura, motivând discuțiile în curs privind modificări legislative, întrucât societatea se află în proces de închidere a activității miniere.

25 de milioane de euro penalități pentru patru scaune

Deși la începutul anului 2025 reprezentanții Guvernului anunțau declanșarea procedurilor de revocare în companiile de stat vizate de Comisia Europeană, inclusiv CE Oltenia, Ministerul Energiei susține acum că nu are instrumente legale pentru a forța revocarea membrilor Directoratelor întrucât prerogativa în acest sens aparține exclusiv consiliilor de supraveghere.

Încercările de a modifica actele constitutive ar fi inutile, spun autoritățile, în condițiile în care contractele de mandat au fost deja semnate. Mai mult, selecțiile în curs pot fi contestate în instanță, iar în cazul Hidroelectrica, refuzul de a relua procesul de selecție pentru Directorat este calificat drept o „ignorare nejustificată” a obligațiilor asumate prin PNRR.

În plus, numai în cazul Hidroelectrica, „revocarea fără justă cauză ar obliga compania la plata unor daune-interese de aproximativ 5 milioane de lei”. În paralel, un calcul preliminar realizat de experții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene estimează o penalitate de cel puțin 25 de milioane de euro pentru menținerea în funcție, contrar cerințelor PNRR, a celor patru membri ai Directoratului de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia.

Schimbare de ministru – schimbare de realitate

În contrast cu poziția actuală a ministerului, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susținea într-o postare publică din 27 iunie 2025, intitulată „Adevărul despre șefii din energie și PNRR”, că problema Jalonului 121 a fost deja remediată în timpul mandatului său și că toți membrii consiliilor vizați de Comisie au fost revocați, că s-au emis ordonanțe care permit revocarea celor incompatibili și că procedurile de selecție pentru înlocuirea lor erau deja declanșate.

„Revocarea persoanelor semnalate în comunicările CE a fost făcută deja, în timpul mandatului meu, fiind revocați prin AGA toți membrii CA/CS indicați de analiza europeană. Tot în mandatul meu, au fost adoptate în Guvern OUG nr. 4/2025 și nr. 22/2025, care clarifică și simplifică mecanismul de revocare, oferind temei legal pentru înlăturarea oricărui membru incompatibil sau numit fără respectarea cerințelor de profesionalism, experiență și independență. De asemenea, legislația de guvernanță corporativă a fost pusă în acord cu observațiile Comisiei Europene”, transmitea Sebastian Burduja, menționând că „mereu a spus adevărul”.

„Avem o soluție deja funcțională. Și este valabilă pentru orice alt caz care poate apărea. Nu e nevoie să schimbăm abordarea „de acum înainte” pentru că această schimbare a avut deja loc, în strânsă coordonare cu experții Comisiei Europene”, scria ministrul de atunci al energiei, precizând că „România nu va pierde nicio sumă din cauza acestui jalon”.

Contestați, dar greu de înlăturat

În lipsa unor pârghii legale directe și cu contracte de mandat deja încheiate, autoritățile se confruntă cu un blocaj profund: doar consiliile de supraveghere pot decide revocarea membrilor Directoratului, iar în unele cazuri, aceste consilii includ tocmai persoane implicate în selecțiile contestate de Comisia Europeană.

Plecarea „de bunăvoie” a celor din Directorat este puțin probabilă, mai ales în condițiile în care funcțiile sunt bine remunerate și vin cu influență asupra deciziilor strategice și administrative.

Doar 65,5% dintre procedurile asumate prin Jalonul 121 au fost finalizate, potrivit constatărilor CE, iar termenul pentru remedierea tuturor deficiențelor este 28 noiembrie 2025. Dacă România nu prezintă proba completă a conformării, există riscul ca fondurile să fie pierdute definitiv.

De la funcții la pensiile speciale: 869 de milioane blocate din fondurile pentru dezvoltare

Jalonul 121 nu este singurul care a atras sancțiuni. În total, România are 869 de milioane de euro suspendați din cererea de plată numărul 3 a PNRR, ca urmare a neîndeplinirii a trei jaloane: reforma guvernanței corporative în companiile energetice de stat – 227 milioane de euro, 330 milioane de euro pentru că Autoritatea de Monitorizare a Întreprinderilor Publice nu este încă complet funcțională și aproximativ 231 milioane de euro pentru lipsa implementării concrete a reformei pensiilor speciale, potrivit relatărilor Europa Liberă.

Energia, sub control politic. Fondurile, în pericol real

Între riscul de a plăti daune dacă forțează revocarea și pericolul pierderii fondurilor europene dacă nu intervine, statul român rămâne captiv într-o zonă gri – una în care, până acum, cei numiți discutabil nu par dispuși să părăsească funcțiile.

România riscă să piardă bani europeni nu din lipsa fondurilor, ci pentru că nu respectă propriile reguli privind transparența și competența în guvernanța companiilor de stat. În loc să fie un model de reformă, sectorul energetic rămâne vulnerabil la numiri politice, interimate prelungite și proceduri opace.