Bruxelles inaugurează cea mai mare fabrică de ambalaje ecologice din ciuperci din Europa
Acest proces natural se transformă astăzi într-o metaforă industrială la Bruxelles, unde miceliul – rețeaua microscopică de filamente fungice – dă naștere unui nou capitol în domeniul producției biodegradabile, într-o zonă altădată dominată de oțel și benzină, scrie EFE.
În comuna Forest, la doar un kilometru și jumătate de uriașul teren unde, timp de decenii, au răsunat liniile de asamblare Volkswagen, până când Audi a închis definitiv fabrica în februarie 2025, ia naștere acum un proiect cu parfum de utopie durabilă: cea mai mare fabrică europeană de ambalaje biodegradabile din micomateriale.
„Ciupercile cresc, iar noi le ajutăm să crească (…). Este elegant, estetic, sustenabil și competitiv”, explică, în timpul inaugurării, Julian Jacquet, fondatorul companiei PermaFungi, care a insistat pe parcursul zilei asupra faptului că cel mai mare consumator de plastic din lume este industria ambalajelor.
Proiectul a atras o investiție de aproximativ 3 milioane de euro, cu finanțare din partea Uniunii Europene, a platformelor publice de capital din regiunea Bruxelles și a fondului elvețian de investiții Après-demain, printre alții.
„Aceasta este economia în care credem – cea care transformă deșeurile în resurse și reduce amprenta noastră ecologică”, a rezumat Barbara Trachte, responsabilă pentru Tranziția Economică în regiunea Bruxelles.
Compania are în prezent 12 angajați, care transformă o idee experimentală într-o alternativă industrială reală.
De la ciuperci la ambalaje
PermaFungi s-a născut în 2014 la Bruxelles, ca o cooperativă care cultiva ciuperci pleurotus din zaț de cafea reciclat și realiza diverse obiecte din micomateriale, precum lămpi și panouri.
Au furnizat ciuperci restaurantelor, au vândut kituri de cultivare online și chiar au placat cu panouri de miceliu pavilionul Belgiei la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2023. Totuși, modelul nu funcționa pe deplin, așa că fondatorii au decis să restructureze compania și să-și dubleze pariul.
Acum, au ridicat un complex industrial de 1.400 de metri pătrați, unde își vor multiplica de o sută de ori producția, folosind 10 tone de reziduuri organice uscate – rumeguș, paie sau așchii de lemn – pentru a produce 100 de metri cubi de materiale pe lună.
Produsul vedetă este ambalajul realizat în matrițe umplute cu deșeuri organice inoculate cu miceliu (specia exactă nu este dezvăluită). Ciupercile consumă substratul până când materialul capătă o consistență asemănătoare cu cea a plutăi, apoi procesul este oprit printr-o scurtă coacere.
Ideea nu este nouă, dar nu a mai fost testată la o asemenea scară în Europa: scopul este de a înlocui polistirenul, un plastic derivat din petrol, folosit frecvent în ambalarea produselor electronice, mobilei, sticlelor de vin sau cosmeticelor.
Micomaterialul se biodegradează în 41 de zile, în timp ce polistirenul are nevoie de peste 500 de ani pentru a se descompune, iar rata sa de reciclare este foarte scăzută. În plus, producția din ciuperci consumă puțină energie și apă.
Potențial economic și context legislativ
Schimbarea ar fi radicală, atât ecologic, cât și economic. Dacă PermaFungi ar captura doar 0,05% din piața europeană, ar putea genera 28 de milioane de euro anual, însă, pentru moment, obiectivul este de 3 milioane de euro cifră de afaceri în trei ani.
„În unele segmente suntem la același preț cu polistirenul. În altele, oferim un produs unic, estetic și cu proprietăți mai bune”, afirmă Jacquet.
Proiectul face parte dintr-un curent european care include companii precum Grown.bio (Țările de Jos), Biohm (Regatul Unit) și Mycelium Packaging (Franța), filială a companiei americane Ecovative, pionieră în domeniul micomaterialelor.
Un element favorabil este noul cadru legislativ european, care prevede interzicerea ambalajelor nereciclabile până în 2030. Totuși, fondatorii PermaFungi spun că vor să fie profitabili fără a depinde exclusiv de reglementări.
Compania a încheiat deja acorduri cu firme locale mici și mijlocii, urmărind o poziționare de nișă. Deocamdată, nu are capacitatea de a lucra cu giganți precum Ikea sau L’Oréal, dar nu exclude această posibilitate în viitor.
„Să fii idealist, să îți asumi riscuri, să înveți din greșeli, să rămâi întreg în momentele grele și să știi să te bucuri de cele bune” — astfel își rezumă Julian Jacquet un deceniu de aventură „fungică”.