ANAF trimite la Parchet dosarul RICHRBT: 17 firme, 6 milioane lei evaziune

„Concluziile unui dosar aşteptat în spaţiul public: ancheta ANAF privind o amplă reţea transfrontalieră implicată în activităţi de evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul comerţului cu panouri fotovoltaice a ajuns pe masa procurorilor, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ANAF documentează încă din 2024 acest caz, care vizează atât situaţia RICHRBT dar şi un total de alte 16 firme, într-o schemă complex dirijată şi cu operaţiuni care depăşesc graniţele României”, transmite ministrul, Alexandru Nazare.

Ptrivit acestuia, cercetările antifraudei ANAF s-au întins pe o perioadă de un an de zile, utilizând ca instrumente atât analiza complexă a bazelor de date interne, cât şi cooperarea cu instituţiile partenere din România şi din statele membre UE şi corelarea datelor fiscale, bancare şi comerciale privind tranzacţiile suspecte.

Descoperirile ANAF arată multiple dimensiuni ale ilegalităţilor: un grup organizat de 17 firme, implicate în acţiuni de fals şi uz de fals, constituire de grup infracţional, evaziune fiscală, spălare de bani şi o reţea dispusă pe multiple paliere de control, intermediere şi interfaţă scriptică, inclusiv persoane vulnerabile folosite fără scrupul pentru comiterea ilegalităţilor. Această reţea acţiona coordonat în România, Belgia şi Bulgaria.

Concluziile fiscale sunt, potrivit ministrului

– Un prejudiciu la bugetul de stat de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului şi a impozitului pe profit aferente operaţiunilor comerciale fictive.

– Măsuri asigurătorii aplicate de ANAF asupra bunurilor şi conturilor bancare ale firmelor implicate, cu sume de peste 1,3 milioane de lei confiscate până în prezent.

– Peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală de 1,65 milioane de lei confiscate de ANAF.

„Am dispus totodatǎ ANAF derularea unei anchete interne pentru verificarea breşelor din interiorul instituţiei şi sancţionarea tuturor celor a căror vinovăţie va fi dovedită ca parte din această schemă.
În paralel, am integrat concluziile acestui tip de cazuri în noile pachete fiscal-bugetare: criterii suplimentare de risc fiscal şi reguli mai stricte privind declararea inactivităţii. Altfel spus, transpunem în legislaţie concluziile acestui tip de anchete, pentru ca statul nu doar să reacţioneze, ci şi să prevină. ANAF va putea astfel să identifice mai rapid firmele cu comportament suspect şi să elimine entităţile fără activitate reală, protejând astfel bugetul public şi contribuabilii oneşti. Am format, de asemenea, alături de Ministerul Justiţiei şi ANAF, un grup de lucru dedicat pentru îmbunătăţirea legislaţiei şi a controalelor interne. În România anului 2025, toate instituţiile responsabile trebuie să poată asigura antreprenorii oneşti că afacerile lor sunt în siguranţă, fără ca reţelele criminale să îşi poată atribui peste noapte firme care nu le aparţin. În ceea ce priveşte obiectivele ANAF, acestea sunt clare: administraţia fiscală trebuie să fie un partener corect al contribuabililor oneşti şi un adversar redutabil pentru toţi cei care încearcă să fraudeze legea. Vinovaţii trebuie să plătească, iar datoria ANAF este să îşi facă din ce în ce mai bine treaba”, a adăugat Nazare.