Primarul din Maramureș care vrea să încurajeze sătenii și producătorii locali să deschidă puncte gastronomice: „Avem potențial de milioane de turiști pe an”
Primarul din Târgu Lăpuș, Vlad Herman, crede că Țara Lăpușului poate deveni una dintre cele mai vizibile și apreciate destinații turistice din România, dacă autoritățile locale și centrale reușesc să creeze o strategie coerentă de promovare și dezvoltare.

Sat Rogoz, intrarea în șezătoare – Via Profi
Vizita jurnaliștilor în Rogoz, localitate din Țara Lăpușului, a continuat cu o șezătoare tradițională organizată la Casa Muzeu, unde artizanele Herman Mărioara, Herman Raveca și Cosma Reghina – toate prezente pe platforma Via Profi – au arătat cum se păstrează vii tradițiile din Maramureș. În acest cadru, primarul Vlad Herman a vorbit despre provocările și planurile de dezvoltare ale zonei.

Sat Rogoz / Via Profi – Mărgele Maramureșene
Rogozul, unul dintre cele 13 sate aparținătoare orașului, este deja considerat un pol cultural al zonei, prin meșterii săi populari, produsele tradiționale și monumentele sale unice. Biserica Sfinților Mihail și Gavril (foto jos), inclusă în patrimoniul UNESCO, aduce satului o vizibilitate aparte, iar casa-muzeu construită în apropiere găzduiește periodic ateliere și evenimente dedicate tradițiilor locale.
„Rogozul, într-adevăr, se remarcă prin tradiții și, în primul rând, prin Biserica Sfinților Mihail și Gavril, care este monument UNESCO. Astfel, suntem puțin mai vizibili ca locație. De aceea s-a construit și această casă-muzeu, unde desfășurăm diverse activități, încercăm să promovăm cât mai mult meșteșugurile locale, produsele tradiționale, și îi încurajez de fiecare dată pe producătorii locali, mai ales, să-și deschidă puncte gastronomice locale, să fie o formă cât mai legală și cât mai potrivită de a promova bunătățile și produsele din zona noastră”, a spus edilul.

Maramureș, Târgu Lăpuș, Sat Rogoz, căruță trasă de cal – Via Profi
Deocamdată, în Târgu Lăpuș și satele aparținătoare nu există niciun punct gastronomic local, iar în întreaga Țară a Lăpușului, care cuprinde nouă unități administrativ-teritoriale, există doar unul singur. Totuși, primarul spune că încearcă să-i convingă pe locuitori să se formalizeze și să dezvolte activități turistice, pentru că potențialul este uriaș.
„Încă mă chinui să-i conving pe cetățenii noștri să accepte ideea de a se formaliza sub o anumită formă în ceea ce privește activitățile noastre turistice. Cred că, dacă vom găsi o strategie coerentă și eficientă de a ne promova turistic, în 15 ani Târgu Lăpuș, implicit Țara Lăpușului, va fi recunoscută în întreaga țară. În prezent,din păcate, turismul nu contribuie foarte mult la veniturile locale. Noi avem doar două pensiuni și un hotel clasificat”, a afirmat Herman.
Zona are în prezent 14 meșteri populari certificați, care, potrivit primarului, au început să participe la târguri din marile orașe, după o perioadă în care activitatea lor era restrânsă la nivel local. Primăria le oferă sprijin logistic – transport, spații de expunere și asistență în obținerea documentelor necesare activității. Statisticile oficiale arată aproximativ 900 de turiști pe an, însă cifra reală ar putea fi mai mare, pentru că multe unități nu sunt încă înregistrate oficial.

Rogoz – Expoziție la șezătoarea din sat
Potențial de „milioane de turiști”
„Țara Lăpușului are potențial de milioane de turiști pe an. Sunt convins de asta”, a spus Vlad Herman, adăugând că pentru o dezvoltare reală este nevoie de un „masterplan turistic național”, deoarece primăriile singure nu pot susține astfel de investiții.
În prezent, Târgu Lăpuș dispune de un centru de informare turistică activ și se află într-un proces de redefinire a strategiei de promovare. Edilul spune că inițiative precum cursurile pentru antreprenorii locali și sprijinul acordat producătorilor pot contribui la dezvoltarea zonei.
Pe lângă turism, administrația locală mizează pe dezvoltarea industrială. Există un parc industrial deja construit, dar care a rămas neutilizat după intrarea în faliment a companiei ce activa acolo. Totodată, primăria a semnat un parteneriat public-privat cu un investitor turc pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic din Ardeal — un proiect de 100 de milioane de euro, întins pe 200 de hectare și cu o capacitate de 160 MW.
„Vom apărea pe harta investițiilor din România și vom deveni vizibili. Asta e cel mai important”, a spus edilul.
Primarul consideră că zona se poate dezvolta și industrial, mai ales datorită tradiției în prelucrarea lemnului. Timp de 15 ani, o firmă locală a produs mobilier tapițat pentru IKEA, iar foștii angajați ar putea fi integrați în proiecte noi. Administrația colaborează deja cu ONG-uri pentru programe de reconversie profesională și pentru relansarea claselor profesionale, menite să asigure forță de muncă calificată.
„ Zona noastră se bazează pe industria lemnului. Avem multe păduri care au reprezentat baza dezvoltării Țării Lăpușului, și cu siguranță tot în acest sector avem cel mai mare potențial. Firma care a activat la noi în ultimii 15 ani s-a ocupat de mobilier tapițat, a fost producător pentru IKEA, iar majoritatea muncitorilor care acum sunt disponibilizați sau nu mai au joburi, au activat în acest sector. (…) În ultimii 10 ani, clasele profesionale au fost date la o parte, dar patronatele și camerele de comerț ne-au arătat că este esențial să le dezvoltăm din nou”, a spus Vlad Herman.
Ce este mai exact Via Profi?
Vorbim despre o platformă online – via-profi.ro – unde oricine poate găsi producători care păstrează gusturile românești și ingrediente sănătoase din grădina lor sau din grădinile comunităților din care fac parte. Cu ajutorul unei hărți interactive acești producători se pot filtra după județe sau după produsele pe care le realizează. Fiecare dintre ei are câte o pagină dedicată, cu informații documentate și verificate de echipa Profi, cu date de contact complete și, foarte important, cu imagini reale ale produselor. În plus, o mare parte din aceștia onorează comenzi și prin intermediul e-commerce, în toată țara.
Platforma Via Profi a apărut ca idee în urmă cu trei ani și în mai puțin de șase luni de la inițierea proiectului a ajuns să numere peste 200 de producători locali din 12 județe. Mai mult, dacă în primul an 100 dintre producătorii de pe Via Profi puteau fi găsiți cu produsele lor și în magazinele Profi selectate, la Raftul cu Bunătăți locale, în acest moment cifra producătorilor români a urcat la 600, astfel încât pentru oricine a devenit foarte simplu în prezent să înceapă o călătorie gourmet prin toată țară. În plus, proiectul are nu mai puțin de șase premii la nivel național, iar în curând o gamă din aceste produse vor fi listate și în tot mai multe orașe.