Un deputat cere explicații pentru cele 2.843 de mandate de securitate națională emise după alegeri

Deputatul Andrei Gușă a transmis o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și liderilor coaliției de guvernare, în care cere explicații privind numărul foarte ridicat de mandate de securitate națională emise după alegerile prezidențiale din 2024.

2.843 de mandate de securitate națională ar fi fost emise după primul tur al alegerilor prezidențiale

Potrivit unor dezvăluiri citate de Gușă, în perioada cuprinsă între primul tur al alegerilor, când finaliști au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, și momentul trimiterii în judecată a dosarului privind „periclitarea ordinii constituționale”, ar fi fost emise 2.843 de mandate de securitate națională la București.

„Zeci de mii de români au fost urmăriți pas cu pas și li s-au restrâns drepturile și libertățile fundamentale prin cea mai intruzivă metodă de supraveghere. Nicio solicitare nu a fost respinsă de Parchet sau Înalta Curte”, a citat deputatul dintr-o investigație realizată de jurnalista Sorina Matei.

Gușă atrage atenția că un singur mandat poate viza, potrivit legii, cel puțin 20 de persoane, ceea ce ar însemna că peste 56.000 de cetățeni ar fi fost monitorizați. Costurile estimative ale acestor acțiuni ar depăși 110 milioane de euro, putând ajunge până la un miliard.

„Dacă pentru supravegherea unor persoane nevinovate se cheltuiesc sute de milioane de euro din surse neclare, de ce nu se aplică austeritatea și aici?”, întreabă Gușă, criticând lipsa transparenței și a controlului parlamentar asupra activităților serviciilor de informații.

Comparație cu Statele Unite

El a comparat situația cu cea din Statele Unite, unde, deși populația este de 18 ori mai mare, s-ar fi emis în 2024 de opt ori mai puține mandate de supraveghere pe motive de securitate națională.

„Domnule președinte, vă simțiți confortabil să conduceți o țară unde peste 56.000 de cetățeni sunt monitorizați fără să se știe de ce?”, a întrebat deputatul, adăugând că unele mandate ar fi fost prelungite și în mandatul actualului șef al statului.

În final, Gușă a cerut public „încetarea practicilor de poliție politică” și „extinderea austerității și asupra aparatului de securitate al statului”, nu doar asupra cetățenilor.

Potrivit gandul.ro, 2843 mandate de securitate națională au fost emise la București din ziua primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care finaliștii au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, și până în ziua trimiterii în judecată a dosarului în care, potrivit Parchetului General, s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a statului român.

Zeci de mii de români au fost urmăriți pas cu pas și li s-au restrâns drepturile și libertăți fundamentale prin cea mai intruzivă metodă de supraveghere. La nivelul ultimilor 3 ani, cifrele oferite de ÎCCJ sunt și mai înfiorătoare: 8603 mandate de supraveghere au fost emise de judecătorii specializați ai ÎCCJ pe vremea fostei șefe a Curții Supreme – Corina Corbu, ultimii 2 ani de mandat al lui Klaus Iohannis, interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni și începutul mandatului de președinte al României al lui Nicușor Dan.