Venezuela cere ajutor militar de la Moscova şi Beijing pe fondul presiunii americane

Aceste solicitări reflectă îngrijorările crescânde ale Caracasului faţă de consolidarea forţelor americane în regiune, pe care SUA o justifică prin combaterea traficului de droguri, dar pe care Maduro o consideră o ameninţare directă la adresa suveranităţii Venezuelei.

Venezuela continuă să depindă de sprijinul militar şi economic al unor puteri care contestă influenţa americană:

Rusia – aliat cheie încă din epoca lui Hugo Chávez, joacă un rol vital în sectoarele de apărare şi petrol ale Venezuelei. Companiile ruseşti generează aproximativ 67 de milioane de dolari pe lună din producţia petrolieră venezueleană. Cu toate acestea, angajamentul Moscovei ar putea fi limitat de implicarea sa în Ucraina.

China – Sprijină de mult timp Venezuela prin investiţii comerciale şi în infrastructură, concentrându-se acum pe consolidarea capacităţilor de radar şi detectare.

Iran – Furnizează aprovizionări militare suplimentare, în special drone şi tehnologie de supraveghere.

Pe plan economic, aceste dinamici au implicaţii pentru pieţele energetice globale, mai ales în sectorul petrolier. Venezuela produce în prezent aproximativ 107.000 de barili de ţiţei pe zi, iar atât Rusia, cât şi Venezuela sunt actori majori într-un spaţiu din ce în ce mai disputat.

„Realitatea este că Rusia a fost relativ tăcută în privinţa Venezuelei… şi a cheltuit foarte puţin capital politic pentru a-l apăra pe Maduro”, a declarat Douglas Farah de la IBI Consultants.

Analiştii sugerează că, deşi Rusia ar putea oferi sprijin simbolic, capacitatea sa reală de intervenţie este limitată.

China ar putea intensifica implicarea în domeniul tehnologiei de supraveghere, în timp ce Iranul s-ar concentra pe furnizarea de drone.

SUA vor continua probabil să monitorizeze îndeaproape aceste evoluţii, cu implicaţii potenţiale pentru sancţiuni şi acţiuni diplomatice viitoare.