CCR dezbate sesizările de neconstituționalitate privind modul de plată a pensiilor private. Cât de importantă este promulgarea legii? Declarațiile oficialilor ASF, CFA și APAPR

Curtea Constituțională a României dezbate miercuri cele două sesizări primite la adresa proiectului de Lege privind plata pensiilor private.

Traseul legii

Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost atacat în termenul de control al constituționalității  înainte de promulgare în urma deciziei secțiilor reunite ale instanței supreme și de parlamentari AUR.

Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.

România a obținut până în prezent 16 avize formale ale comitetelor de specialitate, cel mai recent fiind comitetul pentru statistică, din cele 25 existente la nivelul OCDE, care trebuie închise pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare.

Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

În varianta adoptată în Parlament, ponderea tranșei maxime care poate fi încasată dintr-o dată din Pilonul 2 de pensii private la ieșirea din activitate este de maximum 30% (față de 25% inițial), cu excepția celor cu fonduri foarte mici, iar numărul minim de ani pe care poate fi eșalonată plata este de 8 ani (față de 10 inițial). O altă excepție, introdusă printr-un amendament de senatori și asumat și e deputați, prevede posibilitatea acordată bolnavilor de cancer să își retragă întregul activ din pilonul de pensii.

În prezent, conform normelor tranzitorii, banii strânși în contul de pensie obligatorie administrată privat pot fi retrași integral – varianta preferată de majoritatea celor care au ieșit din câmpul muncii – sau în 60 de rate (5 ani) egale.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

„Orice intervenție legislativă care alterează mecanismul de plată al pensiilor private riscă să compromită angajamentele asumate”

Judecătorii constituționali sunt așteptați să decidă miercuri dacă prevederile respectă legea fundamentală și pot merge la promulgare sau se întorc în Parlament pentru a fi modificate. Dacă va trece de CCR, lege privind plata pensiilor private va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

Vicepreședintele ASF responsabil de piața pensiilor private, Dan Armeanu, a explicat pentru Mediafax că proiectul de lege privind plata pensiilor private adoptat de Guvern și adoptat de Parlament a fost apreciat de responsabilii OCDE, iar o eventuală abatere de la standardele internaționale riscă să aibă impact asupra procesului de aderare a României.

„Legea privind plata pensiilor private din România a fost evaluată și confirmată ca fiind pe deplin conformă cu standardele internaționale și cu bunele practici ale OCDE. Orice modificare suplimentară sau abatere de la acest cadru deja aprobat de către Parlamentul României ar reprezenta o deviere de la principiile si standardele aplicate și validate la nivel internațional. Orice intervenție legislativă care alterează mecanismul de plată al pensiilor private riscă să compromită angajamentele asumate de România în cadrul procesului de aderare la OCDE, cu potențiale întârzieri sau amânări ale acestuia”, a declarat Dan Armeanu pentru Mediafax.

Și oficialii CFA și ai APAPR au reiterat, la solicitarea Mediafax, susținerea față de proiectul legii adoptate de Parlament. Cele două organizații au trimis în cursul săptămânii trecute câte un memoriu de tip „amicus curiae”, prin care și-au anunțat disponibilitatea să furnizeze Curții elemente de analiză economică și financiară, respectiv elemente de analiză juridică, tehnică și economică relevante pentru aprecierea constituționalității Legii privind plata pensiilor private.

„Opinia mea e că sistemul public e nesustenabil și trebuie ca pilonul doi, pensiile private să să preia o cât mai mare parte din pensii. Dar pentru asta trebuie să arate că îndeplinește rolul de a furniza pensii”, a comentat Adrian Codirlașu, președintele CFA , contactat de Mediafax.

În memoriul transmis, Asociația CFA România sublinia că plățile recurente, efectuate pe o perioadă relevantă de timp, reprezintă esența noțiunii de „pensie”, menită să susțină costul vieții în perioada de inactivitate profesională.

„Fondurile de pensii private din România, atât Pilonul II, cât și Pilonul III, nu pot fi echivalate cu depozite bancare, conturi de economii sau alte vehicule investiționale cu lichiditate crescută. Scopul exclusiv al acestor fonduri este acela de a asigura un venit recurent după pensionare, și nu de a permite retragerea imediată a întregii sume acumulate”, arătau oficialii CFA România în memoriul citat.

„Legea privind plata pensiilor private este un act normativ necesar, prevăzut și anticipat chiar de legislația-cadru a fondurilor de pensii, adoptată acum două decenii. Încă de la instituirea acestui sistem, legislația specifică a impus, ca regulă esențială, plata sumelor acumulate pe o perioadă cât mai îndelungată, în tranșe succesive, în scopul suplimentării pensiei din sistemul public, precum și utilizarea exclusivă a acestor sume pentru obținerea unei prestații de tip „pensie”, fără posibilitatea unei dispoziții neîngrădite asupra acestor fonduri în alte scopuri. De aceea, noua Lege va permite Pilonilor 2 si 3 de pensii private să îşi îndeplineasca rolul profund social, de asigurare pe termen cât mai lung a unui venit suplimentar pentru populaţia activă a ţării, la vârsta retragerii din activitate”, a declarat Mihai Bobocea, consilier al Board-ului și purtptor de cuvânt al APAPR, la solicitarea Mediafax.

După detalierea argumentelor incluse în memoriul depus la instanța constituțională, APAPR solicitase CCR să declare că Legea privind plata pensiilor private nu încalcă dispozițiile constituționale, întrucât reglementarea modalităților de plată se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, urmărește scopuri legitime și se supune testului proporționalității.