Cristian Socol: Proiect de țară – România 2040. Ce elemente ar trebui să propună stânga românească

Explic de ce anteriorul proiect de țară (Strategia Snagov) cu obiectiv aderarea la UE a fost benefic. Propun 20 teme strategice economice și sociale de introdus în acest Plan de țară.

România pare a nu înțelege că lumea se reașează azi economic, tehnologic, militar, geopolitic. Lumea se află și se va afla până în jurul anului 2030 într-o perioadă de incertitudine și conflicte, asociată ciocnirii de hiper-cicluri Kondratieff. Perioadă în care marile puteri caută să se doteze cu cea mai bună poziție pentru următorii 50-60 ani. Avem nevoie de solidaritate, activism, de o strategie și de poziții bine fundamentate. De un Proiect de țară.

Strategia România 2040 trebuie să fie un document consensual la nivel de societate, care să cuprindă obiectivele pe termen lung, liniile directoare cu privire la dezvoltarea economico-socială şi setul de politici publice alternative ce ar trebui implementate. Cinci mari ţinte tactice de atins până în 2040: România să depășească media UE privind PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare; România în Zona Euro 2035; România – a 8-a economie a UE (în funcţie de PIB la paritatea puterii de cumpărare); România – lider regional în Europa de Sud Est/ Top 30 competitivitate și dezvoltare umană la nivel global; România în Top 30 dezvoltare umană (IDU) la nivel global (conform metodologiei ONU); România în rândul țărilor dezvoltate din UE la nivelul indicatorilor de dezvoltare sustenabilă și inovare-cercetare dezvoltare (conform metodologiei Comisiei Europene).

Prin Proiectul de țară 2040, România trebuie să facă saltul de la lipsa de viziune strategică din prezent. Altfel, de la țara central-est europeană cu cea mai ridicată viteză de convergență față de media UE din perioada postaderare, putem ajunge la o țară prinsă în capcana venitului mediu, o societate intens polarizată și o economie stagnantă. Iar de aici la drumul înapoi către periferia UE nu este decât un pas. Decidenții români trebuie să lase orgoliile, încăpățânarea, stările de omnipotență și omnisciență la o parte și să asculte vocea poporului.

Stânga are tot dreptul de a face primul pas spre o nouă viziune. Stânga a fost motorul principal al deciziilor privind aderarea la Uniunea Europeană, NATO și Schengen. Trebuie să-și propună și acum asumarea obiectivelor Proiectului de țară România 2040.

1. În prezent, România nu are direcție strategică. România nu are busolă, nu are viziune și nici strategie economică. Planul de țară este înlocuit de măsuri pompieristice, bazate pe credința în virtuțile nelimitate ale pieței și austeritatea oarbă. Maximizarea bunăstării sociale ca funcție obiectiv este înlocuită de ”pachetele” de tăiat cu barda, fără nicio logică, de la câteva sute de veterani de război, mame gravide și români fără venituri. Povara este pusă exclusiv pe românii cu venituri mici și clasa de mijloc. Capitalul autohton corect este împins către faliment, povara taxelor fiind pusă tot pe ”calul care trage”, acțiunile pentru reducerea evaziunii fiscale și recuperarea arieratelor fiind rare și cu amplitudine mică. Lipsa reformelor structurale este acoperită prin propaganda centrată pe ”mitul eroilor salvatori”. Nu există rațiune economică, viitorul fiind suprimat prin tăieri de la educație, sănătate și cercetare. Diplomația economică, acțiunile de politică externă și viziunea economică și de apărare au devenit mai degrabă instrumente de propaganda personală decât măsuri structurale, cu valoare adăugată pentru România. Sunt acțiuni inverse față de cele care decurg din lecțiile de consolidare fiscal-bugetară reușită implementată în țările UE. România riscă să piardă trenul convergenței reale și să se întoarcă în urmă cu 10 ani, după ce în ultimul deceniu a reușit să ajungă din urmă Polonia și să întreacă Ungaria, Slovacia, Grecia, Croația și Letonia.

2. De ce a fost bun Proiectul de țară Snagov. Cel mai bun Proiect de țară pe care l-a avut România în perioada postdecembristă a fost aderarea la Uniunea Europeană. Fundamentarea acestui proiect s-a făcut prin strategia de la Snagov, un proiect consensual la nivel politic, pregătit prin cooperarea Academiei Române cu Banca Națională a României și mediul academic. Obiectivul strategic al Viziunii Snagov a fost aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 iar obiectivele tactice au presupus atingerea unor ținte sectoriale prin măsuri de politici publice compatibile cu valorile și principiile europene, de la acquis-ul comunitar până la finalizarea negocierilor pentru fiecare capitol din dosarul de aderare. Despre beneficiile aderării României la Uniunea Europeană, am explicat aici. Postaderare, PIB-ul (în miliarde euro) a crescut de aproape 4 ori, ceea ce a generat plus 275.000 noi locuri de muncă stabile, o creștere a puterii de cumpărare a câștigului mediu cu 127%, a salariului minim de 5,4 ori și a pensiilor de 3,4 ori precum și o reducere consistentă a sărăciei severe. România a avut o viteză ridicată de convergență reală.

3. Zece teme economice fundamentale pentru Proiectul de țară România 2040.

• Patriotism Economic – dezvoltare prin Productivism și investiții, nu prin austeritate oarbă. Implementarea programării economice orientative. Renașterea industrială a României prin investiții și susținerea industriilor naționale strategice. Avem nevoie de o relansare industrială axată pe sectoare cu valoare adăugată mare și pe promovarea patriotismului economic. Indiferent de acționariat (român sau străin), companiile care produc în România trebuie sprijinite prin programe guvernamentale dedicate pentru a crea locuri de muncă bine plătite și a deveni lideri regionali. Măsuri precum credit fiscal, scheme de ajutor de stat, fonduri de investiții pentru inovare și parteneriate public-privat în industrie vor transforma România într-un hub industrial și tehnologic regional bazat pe producție, export și inovație. Așa cum s-a propus deja prin Planul de Relansare Economică, detaliat aici.

• Stoparea vânzării oricărei acțiuni la companiile strategice profitabile din România. Stoparea atacului la puterea de reglementare și la managementul competent și performant al unor companii strategice superprofitabile din România. România nu trebuie nicidecum să-și vândă ”argintăria din casă” ci dimpotrivă, să stimuleze companiile puternice să devină campioni regionali.

• Consolidare bugetară inteligentă – Reforma cheltuielilor publice și raționalizarea cheltuielilor (spending review) în marile sisteme bugetare. Raționalizarea alocărilor bugetare pe baza analizelor de impact și a indicatorilor de performanță. Prioritizarea investițiilor cu efect strategic. Stoparea risipei banului public prin eliminarea cheltuielilor nejustificate, introducerea unor standarde de cost și eficientizarea achizițiilor publice. Generalizarea implementării contractelor de performanță.

• Consolidare bugetară inteligentă – Creșterea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale și lărgirea bazei de impozitare. Aducerea României la standarde europene în colectarea veniturilor statului. Digitalizarea integrală a ANAF și reformele administrative ar spori capacitatea de a colecta taxele și de a reduce evaziunea fiscal ridicată. Ținta asumată ar trebui să fie ca, în prima etapă, ponderea veniturilor bugetare în PIB să crească cu 5 puncte procentuale, atingând media țărilor din Europa Centrală și de Est iar, pe termen mediu să ajungem la media UE. Astfel, bugetul de stat va avea resurse suplimentare pentru investiții și programe sociale fără a împovăra contribuabilii corecți, realizându-se o consolidare fiscală durabilă.

• Echitate social și fiscală – Introducerea impozitării progresive. Adoptarea unui sistem de impozitare diferențiată, cu globalizarea tuturor veniturilor, astfel încât persoanele cu venituri foarte mari să contribuie mai mult, fără a afecta clasa de mijloc și pe cei cu venituri mici. Măsura ar crește veniturile bugetare fără a provoca un șoc infaționist și ar reduce inegalitățile, aliniind România la practicile fiscale juste din țările dezvoltate.

• Dezvoltare și reducerea decalajelor regionale prin investiții – Investiții masive în infrastructură, susținute de absorbția maximă a fondurilor europene. Modernizarea infrastructurii de transport și utilități, ca bază pentru dezvoltare economică. Finalizarea autostrăzilor restante și extinderea rețelei rutiere rapide la peste 2.000 km până în 2029, precum și investiții în căi ferate, metrou și navigabilitatea Dunării. Utilizarea completă a fondurilor UE disponibile (circa 28 miliarde euro până în 2028) și valorificarea integrală a granturilor și împrumuturilor din PNRR. Prin mobilizarea a peste 150 miliarde de euro în următorii 5 ani pentru investiții publice, România își va îmbunătăți radical infrastructura, creând locuri de muncă și oportunități de afaceri pe întreg teritoriul.

• Mâncare sănătoasă din ferme românești – prin dezvoltare rurală și securitate alimentară. Reconectarea cu mediul rural și agricultorii este esențială. Creșterea productivității agricole și sprijinirea fermierilor locali, astfel încât România să își asigure o parte cât mai mare din hrana procesată intern și să reducă dependența de importuri. Obiective concrete includ extinderea suprafeței irigate la 2,8 milioane hectare până în 2029 și investiții totale de 21 miliarde euro în fermele românești. Acordarea unor subvenții egale cu ale fermierilor din vestul Europei, scheme de ajutor pentru fermele de creștere a porcilor și păsărilor și programe de susținere a zonelor montane și a micilor producători. Toate aceste măsuri vor asigura venituri mai bune pentru populația rurală, stabilitatea prețurilor alimentare, reducerea deficitului balanței comerciale și păstrarea tradițiilor agricole autohtone.

• Relansarea economică prin Sprijinirea investițiilor strategice. Stimuli pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și antreprenoriatul inovator. Programe de susținere a IMM-urilor și start-up-urilor românești. Acestea includ granturi de capital de risc, facilități fiscale și garanții de stat menite să stimuleze producția locală și accesul pe piețe externe.

• Un stat puternic, activ și responsabil. Creșterea puterii soft a României. Întărirea agențiilor de reglementare în contextul liberalizării puternice implementate în ultimii 10 ani în sectoare strategice din economie. O politică externă activă. Debirocratizare și creșterea eficienței instituționale. Modernizarea aparatului de stat este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor. Introducerea criteriilor clare de performanță pentru funcționarii publici și legarea salarizării de aceste performanțe.

• Digitalizarea economiei și a serviciilor publice. Implementarea la scară largă a soluțiilor de e-guvernare și conectarea tuturor comunităților la servicii digitale moderne. Această tranziție digitală va aduce servicii publice mai accesibile și va stimula sectorul IT&C autohton.

• Energie ieftină și sustenabilă – tranziție verde echilibrată și securitate energetică națională. Obiective realiste de mediu cu protejarea economiei și a populației de costuri excesive. Investiții majore în energie regenerabilă (solar, eolian, hidro și hidrogen) și extinderea capacităților de producție energetică, concomitent cu valorificarea resurselor interne precum gazele naturale din Marea Neagră. Scopul este obținerea de energie ieftină pentru populație prin creșterea ofertei interne și reducerea dependențelor. Tranziția verde trebuie să fie una justă: se vor oferi măsuri compensatorii pentru comunitățile și muncitorii afectați de decarbonare, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă în acest proces de modernizare ecologică.

4. Zece teme sociale fundamentale pentru Proiectul de țară România 2040.

• Reîntoarcerea la clasa muncitoare – Nu poverii austerității pe românii cu venituri mici și medii. Creșterea nivelului de trai și a veniturilor populației (salarii și pensii) până la standardele europene. Ținta principală trebuie să rămână maximizarea bunăstării românilor, astfel încât în următorii 5–10 ani puterea de cumpărare să ajungă la media Uniunii Europene. Aceasta înseamnă salarii și pensii sustenabile, reducerea decalajului față de țările occidentale, protejarea românilor vulnerabili și consolidarea clasei de mijloc.

• Întărirea protecției sociale și reducerea sărăciei extreme. Reconstruirea plasei de siguranță socială pentru cei mai vulnerabili cetățeni, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. Reducerea semnificativă a numărului de români aflați în sărăcie severă și deprivare materială va fi posibilă prin măsuri precum: creșterea țintită a ajutoarelor sociale și a indemnizațiilor pentru grupurile defavorizate, programe de incluziune activă (calificare profesională pentru beneficiarii de venit minim), sprijin pentru persoanele cu dizabilități și integrarea minorităților marginalizate.

• Sănătate publică de calitate, accesibilă pentru toți. Pandemia a demonstrat importanța unui sistem de sănătate robust și a unui stat care să protejeze viața cetățenilor. Este nevoie de siguranță și investiții mai mari în sănătate. Ca atare, obiectivele includ: finalizarea marilor proiecte spitalicești (spitale regionale, construirea de noi spitale județene și modernizarea celor existente), extinderea rețelei de centre medicale comunitare în zonele rurale și dotarea cabinetelor medicilor de familie. Prin alocări bugetare sustenabile și utilizarea fondurilor europene în domeniu, trebuie asigurat personalul medical suficient în toate regiunile, medicamente esențiale disponibile și programe de prevenție amplificate. Un sistem de sănătate echitabil, finanțat corespunzător și debirocratizat.

• Educație de calitate și șanse egale pentru toți copiii. Oportunități egale asigurate tinerei generații, indiferent de mediul de proveniență. Atingerea unor ținte măsurabile pentru următorii ani: reducerea abandonului școlar sub 11% la nivel național (și sub 3% în ciclul primar) și scăderea analfabetismului funcțional. Extinderea programelor de sprijin educațional – de la generalizarea programului „Masă sănătoasă” pentru toți elevii, la acordarea de vouchere și burse sociale. Infrastructura școlară modernizată masiv: peste 9.000 de școli dotate cu echipamente noi, laboratoare virtuale și conectate la internet de mare viteză, iar în zonele rurale izolate asigurat transportul elevilor (microbuze școlare electrice) și construite creșe și grădinițe noi.

• Sprijinirea familiei și încurajarea natalității. În contextul declinului demografic al României, promovarea familiei ca nucleu al societății și implementarea unor politici pro-natalitate inspirate din modelele de succes european devin prioritare. Valorile tradiționale – familia și copiii – trebuie să redevină o prioritate națională.

• Promovarea identității naționale și a valorilor patriotice. Reconectarea la firul roșu al identității românești, într-un mod incluziv și modern. Un program de consolidare a identității culturale și spirituale a României. Educarea tinerei generații în spiritul respectului față de istoria națională, simbolurile și eroii țării, precum și promovarea unității și mândriei de a fi român. Această direcție nu înseamnă izolaționism, ci dimpotrivă – valorizarea specificului național în context european. Concret, se vor introduce în curricula școlară elemente consistente de istorie și cultură națională, se vor sprijini manifestările cultural-artistice autohtone și se vor susține presa și producția media care promovează identitatea românească. Prin reaprinderea patriotismului civic (nu extremist), se poate oferi o alternativă care prețuiește națiunea și suveranitatea, dar rămâne atașată valorilor democratice.

• Protejarea tradițiilor culturale și a patrimoniului religios al românilor. Revendicându-și rădăcinile în comunitățile locale, stânga trebuie să pună accent pe păstrarea tradițiilor și a credințelor care definesc sufletul românesc. Un obiectiv explicit este sprijinul acordat Bisericii și cultelor religioase în rolul lor social, precum și conservarea obiceiurilor și meșteșugurilor tradiționale. Trebuie susținute proiecte care să revigoreze viața spirituală (de la finanțarea așezămintelor culturale și religioase din sate, până la restaurarea monumentelor de patrimoniu și organizarea de festivaluri tradiționale). De asemenea, introducerea tradițiilor locale ca resursă de dezvoltare (ex. turism cultural și gastronomic bazat pe produse și obiceiuri locale autentice).

• Protejarea tinerilor și stoparea exodului acestora în străinătate. Conștientă de pierderea unei părți din tânăra generație către mișcări anti-sistem, stânga trebuie să recâștige încrederea tinerilor prin politici dedicate lor. Un pilon important este lupta împotriva flagelului drogurilor – obiectiv asumat la cel mai înalt nivel. Oferirea de perspective atractive acasă pentru tineri, astfel încât emigrarea să devină o opțiune, nu o necesitate. Planul trebuie să includă stimulente pentru angajarea absolvenților și a românilor întorși din diaspora – cum ar fi prime de instalare și de încadrare în muncă pentru tinerii care revin în țară – dar și programe de facilitare a accesului la credite pentru educație, antreprenoriat sau prima casă.

• Locuințe accesibile și condiții decente de trai. În ultimii ani, problema accesului la locuințe pentru tineri și pentru categoriile vulnerabile a devenit acută, alimentând frustrări exploatate de extremiști în toată Europa. Prioritar prin Planul de Competitivitate, stânga trebuie să își propună un amplu program național de locuire, cu două direcții principale: pe de o parte, stimularea construcției de locuințe pentru tineri și familii tinere, iar pe de alta, extinderea rețelelor de utilități publice (apă, canalizare, gaze) în zonele rămase în urmă.

• Transparență, integritate și eficiență în guvernare, pentru recâștigarea încrederii publice. Refacerea contractului de încredere între cetățeni și instituțiile statului. Respectarea strictă a principiilor statului de drept și ale democrației constituționale, garantând separația puterilor în stat și o justiție independentă și imparțială. Promovarea unor măsuri de guvernare deschisă și participativă: transparență totală în alocarea fondurilor (bugete publice ușor de urmărit de cetățeni), consultarea reală a societății civile și a partenerilor sociali la elaborarea politicilor, toleranță zero față de corupție și clientelism.

Sunt 20 de propuneri de teme economice și sociale strategice. Este un punct de plecare pe care stânga ar trebui să îl ofere societății românești. Este o platformă de la care se poate porni într-un Proiect de țară România 2040, un program care ar trebui să ghideze drumul României spre integrare deplină cu valorile sănătoase din țările dezvoltate occidentale. Alternativă nu există, clopoțelul a sunat adunarea de ceva timp.