Ce pot face românii care rămân fără casă în urma unei explozii? „Demolarea unui bloc nu înseamnă automat pierderea definitivă a investiției”. Sfaturile avocaților

Contactați de Mediafax, avocații Claudia Cliza și Dragoș Borcea au detaliat pașii pe care românii trecuți printr-o astfel de tragedie îi pot face pentru a recupera o cât mai mare parte din investiția în proprietatea lor.

Cifrele culese de la membrii Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), care deține peste 90% din piața locală de asigurări, arătau, la trei zile de la catastrofa din 17 octombrie, că peste 320 de rezidenți din zona exploziei de pe Calea Rahovei încheiaseră polițe facultative, prin care să își protejeze casele pentru o plajă mai amplă de riscuri.

Până joi, asigurătorii membri UNSAR, au deschis peste 40 de dosare de daună, potrivit estimărilor președintelui și director general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, la solicitarea Mediafax.

„Nu orice poliță acoperă pierderea totală”

Reporter: Ce pot face românii în cazul în care își pierd locuința în urma unei explozii, cum a fost cazul Rahova, care este procedura pentru a obține despăgubiri pentru locuința pierdută, dacă blocul se demolează sau se reconstruiește, separat pentru situația în care proprietarul a încheiat și nu a încheiat o asigurare facultativă?

Claudia Cliza și Dragoș Borcea: O astfel de tragedie ridică o serie întreagă de probleme juridice și situații posibile, oamenii sunt deja destul de traumatizați de situația prin care au trecut astfel încât vom încerca în cele ce urmează să fim cât mai expliciți.

O prima variantă este aceea în care proprietarii au avut o asigurare facultativă însă în această situație este bine de știut că nu orice poliță acoperă pierderea totală.

În cazul în care blocul este demolat sau reconstruit, iar proprietarul are o asigurare facultativă, primul pas este verificarea acoperirii efective. Polița trebuie să fie suficient de extinsă pentru a acoperi valoarea integrală a locuinței, nu doar o parte din aceasta.

Pentru a stabili exact valoarea prejudiciului, este necesar un raport de evaluare imobiliară realizat de un evaluator autorizat. Acesta va determina valoarea de piață a imobilului înainte de eveniment sau costul real al reconstrucției, în funcție de situație.

Ofertarea despăgubirii de către asigurător nu este obligatorie pentru proprietar – este o evaluare unilaterală, care poate fi contestată dacă nu reflectă realitatea.

Dacă suma primită din asigurare acoperă întreaga valoare a apartamentului sau a reconstrucției, asigurătorul are dreptul de regres – adică poate recupera ulterior prejudiciul de la persoanele responsabile de incident.

Dacă despăgubirea este parțială, proprietarul poate cere diferența constituindu-se parte civilă în dosarul penal deschis după eveniment. În acest cadru, răspunderea este solidară, adică atât persoanele fizice vinovate, cât și angajatorii lor pot fi obligați să plătească daunele.

Totodată, proprietarii pot cere și despăgubiri pentru bunurile mobile distruse, dacă pot dovedi valoarea și existența lor prin facturi, fotografii sau alte documente.

O altă cale este acțiunea civilă delictuală, prin care proprietarul dă în judecată direct persoanele vinovate. Avantajul este că procesul poate fi mai rapid. Dezavantajele sunt însă notabile: trebuie achitată taxa judiciară de timbru, se suportă onorariile experților – care stabilesc cauza incidentului și valoarea pagubei – și există riscul de a plăti cheltuieli de judecată dacă cererea este respinsă.

Prin comparație, acțiunea civilă introdusă în cadrul procesului penal nu se timbrează și pune în sarcina procurorilor și a organelor judiciare identificarea vinovaților și administrarea probelor.

Astfel, în lipsa unei asigurări facultative, proprietarii pot recurge la cele două căi legale menționate:

• Constituirea ca parte civilă în procesul penal, varianta recomandată, fiind gratuită și gestionată de autorități;
• Acțiunea civilă delictuală împotriva persoanelor vinovate, cu toate costurile și riscurile aferente.

Pe lângă valoarea apartamentului și a bunurilor distruse, proprietarii mai pot solicita și despăgubiri pentru lipsa de folosință a locuinței – adică chiria plătită între momentul demolării și data primirii despăgubirilor, cu dovada plăților efectuate -contracte și chitanțe, în măsura în care se vor afla în situația de a suporta astfel de costuri întrucât autoritățile nu îi mai susțin cu plata chiriei.

În concluzie, indiferent dacă există sau nu o asigurare, proprietarii trebuie să își documenteze atent pierderile și să solicite o evaluare imobiliară independentă. În cazul unei despăgubiri insuficiente, calea penală este, în general, cea mai sigură și mai puțin costisitoare modalitate de recuperare completă a prejudiciului.

Demolarea unui bloc nu înseamnă automat pierderea definitivă a investiției – însă recuperarea integrală a prejudiciului depinde de cât de bine este pregătit dosarul și de alegerea căii juridice potrivite.

Reporter: Ce sumă pot obține, teoretic, locatarii într-o asemenea situație și, aplicat, pentru blocul din Rahova, care este valoarea de piață a locuințelor?

Claudia Cliza și Dragoș Borcea: Valoarea despăgubirilor depinde în mod direct de gradul de distrugere al imobilului și de statusul acestuia din punct de vedere tehnic – dacă este declarat daună totală – demolare completă – sau daună parțială – reparabil.

În funcție de această încadrare, proprietarii pot primi sume actualizate prin raportare fie la valoarea de piață a imobilului la data producerii evenimentului, fie la costul real al reconstrucției, stabilite printr-un raport de evaluare imobiliară.

Aplicat la cazul blocului din Rahova, o estimare orientativă bazată pe prețurile actuale ale apartamentelor similare din zonă indică un prejudiciu mediu de aproximativ 95.000 de euro pentru un apartament cu două camere, cu o suprafață de circa 54 de metri pătrați.

Această sumă reflectă strict valoarea locuinței, fără a include bunurile mobile, electrocasnicele sau îmbunătățirile interioare – mobilier fix, finisaje, instalații moderne, care pot fi evaluate separat în cadrul procedurii de despăgubire.

Reporter: Ce sfaturi/recomandări practice aveți pentru cei care trec printr-o astfel de tragedie: cum găsesc un avocat, cât costă, este mai bine să fie parte dintr-un proces colectiv etc?

Claudia Cliza și Dragoș Borcea: Primul pas pentru proprietarii afectați este organizarea și centralizarea documentelor esențiale: actele de proprietate ale locuinței, documentele privind bunurile din interior – facturi, fotografii, liste de inventar, precum și eventualele polițe de asigurare și dovezi ale primelor plătite.

În situația existenței unei asigurări facultative, am recomanda încasarea despăgubirii cât mai rapid și, dacă este cazul, achitarea creditelor bancare aferente locuinței pentru a evita penalități suplimentare.

Ulterior, este important ca proprietarii să apeleze la specialiști independenți, respectiv un expert evaluator autorizat pentru estimarea pagubelor și un avocat cu experiență în drept civil sau penal.

Avocații pot fi găsiți fie prin tabloul oficial al Baroului București, disponibil online, fie pe baza recomandărilor personale sau a platformelor juridice specializate.

În ceea ce privește costurile, onorariile avocaților variază în funcție de experiență și complexitatea cauzei. Practica uzuală în astfel de situații este stabilirea unui onorariu fix modest, la care se adaugă un onorariu de succes, calculat procentual din suma efectiv recuperată.

Această formulă oferă clienților un nivel mai mare de siguranță financiară, întrucât avocatul este direct interesat de obținerea unui rezultat favorabil.

De asemenea, participarea într-un proces colectiv poate fi o soluție eficientă din punct de vedere financiar și strategic: costurile privind onorariul fix se împart între participanți, iar impactul juridic și mediatic al acțiunii poate fi mai puternic. Totuși, decizia finală trebuie luată în funcție de specificul fiecărui caz și de recomandarea avocatului ales.

Reporter: Din experiența dvs, care este durata medie și care sunt șansele de reușită, încasarea banilor pentru a avea o locuință?

Claudia Cliza și Dragoș Borcea: Durata soluționării unei astfel de cauze depinde de complexitatea dosarului penal și de volumul probatoriului necesar. În practică, dacă ne raportăm la cazuri similare, o acțiune civilă formulată în cadrul procesului penal se finalizează, în medie, în 5–6 ani, interval care include investigațiile penale, expertizele tehnice privind cauzele incidentului, evaluările prejudiciilor și etapele de judecată până la o hotărâre definitivă.

Chiar dacă termenul este îndelungat, șansele de reușită sunt considerabile, cu condiția ca autoritățile să identifice și să obțină condamnarea definitivă a persoanelor vinovate.

În plus, posibilitatea recuperării efective a prejudiciilor – atât materiale, cât și morale – este una reală, întrucât răspunderea nu revine exclusiv persoanelor fizice implicate, ci și angajatorilor acestora, de regulă companii cu resurse financiare importante, precum operatorii de utilități.

Astfel, deși procedura poate fi de durată, rezultatul final este favorabil proprietarilor care își susțin constant demersurile, colaborează cu experți și își documentează riguros pagubele.