Din culisele retailului local: Produsele marcă proprie de proveniență străină predomină față de produsele românești / Cât de mult a crescut adaosul comercial începând cu 2020

 Efectele plafonării adaosurilor comerciale

Ca urmare a OUG nr. 67/2023, care plafonează adaosurile la anumite categorii de produse alimentare, Consiliul Concurenței a monitorizat evoluția prețurilor la raft. Analiza arată că, în majoritatea cazurilor, prețurile produselor vizate au scăzut, ceea ce a avut efecte pozitive pentru consumatori.

Totuși, autoritatea a constatat un efect de tip „waterbed”: pierderile de profit la produsele plafonate au fost recuperate prin creșterea prețurilor la alte categorii de produse, atât alimentare, cât și nealimentare.

Posibile efecte pe termen lung

Prelungirea plafonării adaosurilor poate determina reechilibrări și adaptări ale retailerilor, care ar putea provoca dezechilibre în lanțul de producție sau în alte segmente de piață. Conform Legii concurenței, astfel de măsuri sunt justificate doar în situații excepționale (criză, dezechilibru cerere-ofertă sau disfuncționalități ale pieței) și nu pot depăși 2 ani, termen deja depășit de schema actuală, crescând riscurile unor efecte negative.

Produsele românești și mărcile proprii

Mai mult, Consiliul Concurenței a analizat ponderea produselor românești și a mărcilor proprii în totalul cheltuielilor retailerilor (fără TVA):

• Produse românești (în general): au o pondere ușor mai mare decât produsele străine, cu un trend crescător de la 50,4% în 2021 la 52,1% în 2024.
• Produse alimentare românești: pondere mai ridicată, probabil datorită perisabilității, de la 55,7% în 2020 la 56,1% în 2024.
• Mărci proprii: produsele de proveniență străină au o pondere ușor mai mare decât cele românești, însă pe total vânzări, mărcile proprii tind să fie mai ieftine și cu adaos mai mic, oferind retailerilor mai mult control asupra prețurilor.

Mai precis, la mărcile proprii, lucrurile se schimbă: produsele de marcă proprie de proveniență străină au o pondere ușor mai mare decât cele românești. Așadar, aici produsele străine predomina, dar doar la categoria mărcilor proprii, nu în totalul produselor

Evoluția adaosurilor comerciale

În perioada 2020 – semestrul 1, 2025, adaosurile comerciale au crescut, accelerând în 2023. Această creștere poate fi explicată atât prin efectul „waterbed”, cât și prin creșterea costurilor logistice (salarii, energie, carburanți), se arată în raportul Consiliului Concurenței.

Analizele au arătat că, în 79% din perechile analizate, produsul de marcă proprie a fost mai ieftin decât cel de la furnizor, iar în 70% din cazuri retailerii au aplicat adaos mai mic. Cu toate acestea, la nivel general (total produse sau total produse românești), adaosurile la mărcile proprii pot fi chiar mai mari.

Concentrarea pieței și investiții în tehnologie

Piața retailului alimentar din România a cunoscut o creștere a concentrării, CR3 depășind 70% în 2025, comparativ cu 60% în 2020, iar CR5 a ajuns la peste 90%.

În paralel, au fost realizate investiții de peste 350 milioane de lei în unități self-service, numărul acestora crescând de la 1.676 (2020) la 8.589 (sem. 1, 2025). Numărul magazinelor dotate cu cel puțin o unitate self-service a crescut cu 379%, ajungând la 1.816, iar numărul angajaților operaționali pe magazin a scăzut de la 25,2 la 22,1.

În altă ordine de idei, plafonarea adaosurilor a adus beneficii directe consumatorilor prin reducerea prețurilor la produse de bază. Pe termen lung, însă, redistribuirea adaosurilor poate genera dezechilibre pe piață și influența negativ concurența.

Mărcile proprii continuă să predomine, oferind retailerilor mai mult control asupra prețurilor, dar generând riscuri pentru furnizori și piețele conexe. De asemenea, creșterea concentrării retailerilor și adoptarea tehnologiei self-service accelerează schimbările în structura pieței și modul de funcționare al lanțurilor de aprovizionare.