Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare a lui Paul Lambrino, autointitulat prinț al României

Paul Lambrino a fost condamnat în România la o pedeapsă privativă de libertate în dosarul privind retrocedarea frauduloasă a unor terenuri din zona Fermei Regale Băneasa, unul dintre cele mai mediatizate cazuri de corupție și trafic de influență din ultimii ani.

Autoritățile române au emis un mandat european de arestare pe numele său, solicitând predarea acestuia pentru executarea sentinței. Instanța franceză a apreciat însă că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare și a respins cererea transmisă de București.

Decizia Curții de Apel din Paris menține situația de incertitudine în ceea ce privește punerea în executare a condamnării pronunțate în România, în condițiile în care Paul Lambrino se află de mai mulți ani în străinătate și a contestat în mod repetat, prin avocații săi, demersurile judiciare ale statului român.

CJUE: „Sistemul judiciar francez a exercitat un control excesiv asupra Justiției din România”

În decembrie 2020, România a emis un prim mandat de arestare pe numele Prințului Paul al României, la scurt timp după condamnarea acestuia la trei ani și patru luni de îbchisoare pentru trafic de influență și complicitate, într-un dosar în care au fost pronunțate alte 18 condamnări.

În noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare în baza acestui mandat, apreciind că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil, invocând doi din cei trei judecători români implicați.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a considerat că refuzul Franței de a-l extrăda pe Prințul Paul de România „contravine principiului de încredere reciprocă” dintre țările europene și că sistemul judiciar francez a exercitat „un control excesiv” al modului de funcționare a sistemului de Justiție din România.

Autorităție din România sperau că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene va înclina balanța.

România a pronunțat o nouă cerere de extrădare, în urma deciziei CJUE, în ianuarie anul acesta.

Extrădări ratate

România are un istoric lung de extrădări ratite în acest caz.

Noiembrie 2023 – Franța (prima cerere respinsă)

Curtea de Apel din Paris respinge prima cerere de extrădare, bazată pe mandatul european emis în decembrie 2020, după condamnarea din dosarul Ferma Băneasa. Instanța franceză invocă probleme legate de dreptul la un proces echitabil, legate de doi dintre judecătorii români din completul care l-a condamnat.

Mai 2024 – Malta (prima respingere)

Un tribunal din Malta respinge cererea României de extrădare a lui Paul Philippe al României. Decizia este la acel moment apelabilă, dar reprezintă un nou eșec al autorităților române.

August 2024 – Malta (refuz confirmat la apel)

Curtea de Apel din Malta respinge, de asemenea, extrădarea, reținând „un risc real și personal” de încălcare a drepturilor fundamentale ale acestuia. Curtea Constituțională malteză validează soluția, astfel că Malta refuză definitiv să îl predea României.

9 iulie 2025 – Franța (al doilea mandat respins)

După ce România emite un al doilea mandat european de arestare, Curtea de Apel din Paris respinge din nou cererea de extrădare, apreciind că mandatul are un „caracter disproporționat”. Ulterior, Curtea de Casație franceză anulează această decizie și trimite cauza spre rejudecare, dar, la acel moment, extrădarea e încă o dată blocată.

Acum, cu noua respingere a Curții de Apel din Paris în dosarul Ferma Regală Băneasa, lista deciziilor nefavorabile autorităților române se prelungește și mai mult.