Românii au ajuns să-și plătească analizele gratuite „pentru că s-a terminat plafonul”. Președintele ARIPA: „Situația este inadmisibilă pentru cei care cotizează de zeci de ani”

Marian Roșca povestește că a fost trimis să-și facă un set de analize recomandate de medicul specialist, însă la laborator i s-a comunicat că plafonul pentru luna în curs este epuizat, deși nu trecuse nici măcar jumătate din lună. Costul pe care ar fi trebuit să îl suporte din buzunar: aproape 1.000 de lei.

„Cotizez la fondul de sănătate de 25 de ani și, în tot acest timp, abia dacă am făcut de câteva ori analize uzuale. Nu este normal să mi se spună că s-a terminat plafonul și că trebuie să plătesc atât de mult.”

În fața acestor situații repetate, a fost inițiată o petiție publică pentru eliminarea plafonării analizelor medicale decontate. Semnatarii cer autorităților să clarifice modul de finanțare și să asigure continuitatea accesului la pachetul de bază pentru care toți asigurații plătesc lunar contribuții obligatorii.

Președintele Asociației Responsabile cu Informarea și Protejarea Asiguraților (ARIPA), explică faptul că peste 17 milioane de români plătesc lunar contribuția la sănătate, însă accesul lor la analize paraclinice este blocat în mod constant de plafonul impus furnizorilor de servicii.

„În esență, noi, cei peste 17 milioane de persoane asigurate în sistemul de sănătate, contribuim lună de lună prin plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, așa numitul CASS, care în cele mai multe cazuri, cel puțin în cazul salariaților, se oprește direct la sursă și se virează la FNUASS, Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Așadar, noi ca asigurați ne îndeplinim obligația de a ne plăti această contribuție, iar statul, prin legislația specifică, ne spune că ne asigură sănătatea.

O formă inițială a asistenței medicale este realizarea și oferirea de analize paraclinice, așa se numesc aceste analize, de la binecunoscutele analize de tiroidă, de colesterol și așa mai departe, până la analize mai complexe și mai costisitoare, precum rmn-uri, CT-uri și altele. Din păcate, există un plafon, plafon impus laboratoarelor de analize, laboratoare care, în general, sunt entități private, dar asta nu ar  trebui să fie io problemă.”

Roșca atrage atenția că plafonul duce la întârzieri periculoase, pacienții fiind trimiși să revină peste una sau mai multe luni, termen complet nerealist atunci când există suspiciuni de boală.

„Acest plafon se aplică fiecărui furnizor de servicii medicale, respectiv analize paraclinice. În momentul în care acest plafon se termină, o persoană asigurată, dacă merge la laboratorul respectiv să solicite efectuarea de analize, îi se spune că nu mai este plafon și trebuie să revină ori luna viitoare, ori peste două luni, ori peste trei luni, în funcție de cum au buget laboratoarele respective. Din păcate, persoanele asigurate nu pot să aștepte să întârzie efectuarea analizelor, pentru că odată ce ai primit o recomandare, în general, fie de la medicul de familie, fie de la medicul specialist, că trebuie să efectuezi niște analize, trebuie să le efectuezi cât mai repede, pentru că acolo e clar că există o suspiciune de boală, de afecțiune de sănătate.”

„Mecanismul actual blochează dreptul la sănătate”

Președintele ARIPA spune că mecanismul actual blochează efectiv dreptul la sănătate și că mulți români sunt obligați să plătească din buzunar sume foarte mari, uneori chiar în primele zile ale lunii, când bugetele laboratoarelor se epuizează.

„Acest plafon restricționează, de fapt, dreptul la efectuarea analizelor și, până la urmă, dreptul la sănătate. Nu este normal, foarte multe persoane se confruntă cu problema aceasta. Mai mult, se pare că există și suspiciunea de abuz, pentru că unii furnizori de servicii medicale de analize paraclinice profită de sintagma „s-a terminat plafonul” cu care oamenii s-au obișnuit deja. Și chiar dacă ei mai au plafon sau mai au buget pentru analize, preferă să spună că plafonul s-a terminat și pacienții sunt îndrumați să-și fac analize contra cost.”

Plătim fără să știm dacă plafonul este realmente epuizat?

Marian Roșca spune că lipsa transparenței permite abuzuri, iar pacienții, neavând acces la date reale privind bugetele laboratoarelor, ajung să plătească fără să știe dacă plafonul este într-adevăr epuizat.

„Oamenii normal că, neștiind, neavând un acces transparent, să știe clar dacă într-adevăr plafonul la laboratorul respectiv s-a terminat sau nu, cei mai mulți sunt nevoiți să mai scoată din buzunar suplimentar bani pentru a-și efectua analizele atât de necesare. Pentru că, așa cum spuneam, boala nu așteaptă după alocarea plafonului luna viitoare sau în altă lună.”

El a oferit și propriul exemplu, în care a plătit din buzunar un RMN, deși este asigurat, pentru că toate laboratoarele din zonă i-au transmis că nu mai au buget.

„Am fost nevoit să parcurg 50 de kilometri la un laborator care mi-a spus că nu mai are plafon și că trebuie să plătesc. Am plătit atunci chiar 800 de lei, fiind o sumă mare, cu toate că sunt asigurat.

O altă problemă semnalată de Roșca este modul în care sunt folosite contribuțiile la sănătate. El spune că banii nu merg direct către servicii medicale, ci trec prin ANAF și pot fi realocați de stat în alte direcții.

El amintește că relația dintre stat și contribuabil funcționează ca un „contract social” în care ambii trebuie să-și respecte obligațiile: asigurații plătesc, statul trebuie să garanteze accesul la servicii medicale. Mai mult, el semnalează că sute de persoane au confirmat public că se confruntă cu aceeași situație, semn că problema este una sistemică, nu punctuală.

Ce spune ministrul sănătății

Vizavi de acest subiect, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat recent că plafonul pentru analize medicale există doar în sistemul privat, nu și în cel public. El îi îndeamnă pe pacienți ca atunci când primesc recomandare pentru analize să meargă la ambulatoriile de stat, unde investigațiile sunt gratuite și nu există restricții de plafon. Rogobete a dat exemplul unei paciente care nu a găsit plafon la mai multe clinici private, dar și-a putut face analizele imediat la un ambulatoriu public, în ziua următoare.

„Încă o dată spun: plafon pentru analizele medicale există doar în privat. Dacă nu doriți să le plătiți și nu mai există plafon în acele cabinete, mergeți în sistemul public, în ambulatoriul de specialitate, pentru că acolo nu există plafon și ele pot fi făcute gratuit”, a declarat Rogobete.

Însă realitatea ambulatoriilor publice este că nu sunt la fel de primitoare ca cele private, iar riscul de a veni acolo cu o boală și a pleca din ambulatoriu cu alte trei este mult mai mare.

„Știm foarte bine că oamenii merg în laboratoare private pentru analize pentru că până la urmă nu e nicio diferență. Devreme ce un laborator privat este în contract cu Casa de Asigurări, asiguratul nu plătește, indiferent dacă merge la privat sau la public. Pentru asigurat lucrurile sunt aceleași, asta dacă nu menționăm faptul că la privat este mai curat, este mai amabil, față de spitalele publice unde știm că te duci cu o boală și pleci cu alte trei”, a afirmat Marian Roșca.

Câte spitale, dispensare şi cabinete medicale are România?

România dispune, potrivit datelor INS, de 554 de spitale publice și private, la care se adaugă 163 de unități cu internare de zi, în anul 2024. La nivel național funcționează peste 500 de ambulatorii de specialitate și ambulatorii integrate spitalelor, aproape 80 de policlinici, peste 180 de dispensare și aproximativ 1.000 de centre medicale de diagnostic și tratament. Pe lângă acestea, există 96 de centre de sănătate și în jur de 10.300 de cabinete ale medicilor de familie.

Ministrul Rafila, spre finalul mandatului său anunța că 70 de spitale din toată țara urmau să beneficieze de investițiile PNRR pentru dotarea și modernizarea ambulatoriilor. Mai mult, el menționa că vor fi extinse și echipate ambulatoriile de specialitate pentru a aduce serviciile medicale performante mai aproape de oameni, un indiciu cât se poate de clar că acestea nu se ridică la standardele necesare.

În prezent, nu este clar dacă și când acest plan (legat de ambulatorii) va fi continuat, întrucât noul Ministru al Sănătății recunoaște problema finanțării însă a menționat anumite schimbări, începând cu 2026, odată cu noua reformă. Conform declarațiilor sale recente, acesta este conștient că resursele actuale nu sunt suficiente, motiv pentru care vrea să aducă „bani noi” prin asigurări private complementare.

Deși am specula să o numim intenție de privatizare completă, ar putea fi mai precis o așa-zisă reformă a modelului de finanțare. Rogobete nu spune clar că vrea să desființeze CNAS, însă intenționează să introducă competiție, astfel încât sistemul să fie mai sustenabil financiar.

„Din punctul meu de vedere, adevărata reformă va fi atunci când vom reuși să spargem monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Iar acest lucru se face prin introducerea de noi asigurători în sistem, care să colaboreze în mod instituțional, evident transparent , cu statul și de abia atunci vom putea vedea o reformă reală, pentru că indiferent de câte implicări legislative am face, indiferent cât le reașezăm și le regândim, absolut necesar, de altfel, dacă nu vom ajunge să finanțăm serviciile medicale atât în mod public cât și în zona privată, într-un mod corect, conform costurilor reale ale sistemului , vom ajunge de fiecare dată la finalul anului să avem aceleași discuții și anume că este nevoie de o suplimentare de la bugetul de stat pentru bugetul CNAS”, declara în luna octombrie ministrul.