Care e soarta Legii prosumatorilor, ajunsă la CCR, după reexaminare? Inițiatorul Antal Lorant: „Sesizarea are noimă”. Argumentele sale pentru constituționalitate

Sesizarea președintelui Nicușor Dan privind neconstituționalitatea proiectului Legii prosumatorilor va fi dezbătută de Curtea Constituțională a Românie, pe 10 decembrie, conform calendarului oficial.

Contactat de reporterul Mediafax, senatorul Antal Lorant, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat, inițiator al actului normativ, a dezvăluit, argumentat, care sunt așteptările sale de la judecătorii CCR și care va fi următorul său pas în cazul în care aceștia vor decide că proiectul este contrat legii fundamentale a statului.

Traseul sinuos al legii

Proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 a ajuns pe rolul CCR care este chemată să decidă dacă este constituțională, după ce a fost revizuită după ce a fost trimisă spre reexaminare în Parlament.

Spre deosebire de Klaus Iohannis, care a avut obiecții de fond față de unele prevederi, actualul șef al statului a semnalat probleme de procedură legislativă. În esență, Nicușor Dan a solicitat CCR să constate ce legea nu este constituțională pentru că Parlamentul a adăugat prevederi la legea întoarsă în Parlament dincolo de cele armonizate conform prevederilor fostului președinte.

Cronologic, proiectul de lege inițiat e UDMR a fost adoptat prima dată în Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 16 noiembrie 2023, și trimis spre promulgare inițial acum doi ani, pe 25 noiembrie 2023.

Aproape o lună mai târziu, pe 12 decembrie 2023, președintele de atunci, Klaus Iohannis, a transmis Paramentului o serie de obiecții spre reexaminare. Potrivit președintelui, noile prevederi ale legii, deși necesare pe fond, sunt inoportune și inaplicabile în forma în care sunt reglementate.

„Încurajez Parlamentul să identifice acele soluții legislative care să reducă povara unor costuri suplimentare prea mari pentru prosumatori privind achiziționarea de capacități de stocare a energiei electrice. Totodată, pot fi incluse în legislație și prevederi complementare, precum instituirea de programe de sprijin pentru prosumatorii existenți sau de măsuri care țin de managementul întregului sistem energetic, astfel încât efortul privind creșterea capacităților de producere și stocare a energiei electrice verzi să nu cadă preponderent pe umerii oamenilor”, se arată în declarația publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.

Noua formă revizuită a proiectului a fost adoptată pe 2 aprilie de Senat și pe 15 octombrie, de Camera Deputaților, for decizional, care l-a trimis a doua oară spre promulgare la Palatul Cotroceni, pe 25 octombrie.

De această dată însă noul șef al statului, care nu poate trimite un proiect de două ori spre reexaminarea Legislativului, a transmis CCR o sesizare de neconstituționalitate, pe 6 noiembrie.

Președintele Nicușor Dan a apreciat că Parlamentul a realizat o serie de modificări fără legătură cu aspectele solicitate de Președinte în cuprinsul cererii de reexaminare și cu depășirea limitelor reexaminării, pe care le-a detaliat în sesizare.

„Or, prin raportare la noile soluții legislative cuprinse în legea dedusă controlului de constituționalitate anterior evidențiate – ce depășesc limitele cererii de reexaminare – este evident că Președintele României nu mai poate cere reexaminarea acestora, acest instrument constituțional fiind deja epuizat, aspect ce plasează conduita Parlamentului ca fiind nu numai una contrară art. 77 alin. (2) din Constituție („Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii” – n.r.), ci și ca fiind lipsită de loialitate constituțională”, se arată în sesizarea către CCR.

Care sunt așteptările inițiatorului Antal Lorant

Reporter: Sesizarea președintelui Nicușor Dan privind Legea prosumatorilor se va discuta pe 10 decembrie. Care sunt perspectivele, din punctul dumneavoastră, al inițiatorului? Dacă va fi declarată neconstituțională, veți urma ca acele prevederi care au fost adăugate la reexaminare, să le grupați într-un nou proiect separat de lege?

Antal Lorant: În esență, dacă vreți, această sesizare are noimă. Inițial, când legea a fost depusă, în 2023, sfârșitul anului, atunci a avut o formă foarte clară care avea în vedere cele strict acele trei modificări pentru drepturile prosumatorului. Și pentru o claritate le repet pe acestea.

• Prima era reducerea compensării de la 24 de luni la obligativitatea de decontare a producției de către prosumator lunar, adică în loc de doi ani, în fiecare lună furnizorul să aibă obligația să deconteze această producție.
• A doua chestie era compensarea surplusului de energie produsă de către prosumator cu facturile la gaz, cu condiția ca și pentru energie electrică, și pentru gaz natural să ai același furnizor.
• Iar a treia chestiune care era și acea esențială: posibilitatea de compensare tot așa cu surplusul de energie electrică produs de către consumator cu un alt loc de consum, adică dacă aveai o în gospodărie unde produceai surplus de în valoare de 100 lei energie electrică și aveai o garsonieră pe altă parte, atunci se putea să compensezi cu factura de energie electrică la locația respectivă.

Reporter: Asta se întâmpla în octombrie 2023, când proiectul a fost adoptat de Senat.

Antal Lorant: Asta a fost forma inițială depusă de către mine și bineînțeles mulți alți colegi din Senat și Camera Deputaților. Ok. A ajuns la Camera Deputaților și cum de foarte multe ori se întâmplă că, colegii de la Camera Deputaților, având un spirit mai dinamic și mai, cum să vă spun eu, mai contrar în multe situații s-au apucat de lege să facă tot felul de modificări care n-avea absolut nicio legătură cu inițiativa în sine. Vă spun un exemplu: Au vrut să ridice plafonul de 400 de kilowați pentru declararea de prosumator la limita de 900 de kilowați. Asta ce însemna? Prin această modificare se dorea ca să nu fie declarați prosumatori numai până la 400 de kilowați producție, ci să intre în această categorie și capacitățile mai mari care sunt un pic sub un Megawatt, adică 900 de kilowați

Reporter: Aceasta era una din obiecțiile președintelui Klaus Iohannis.

Antal Lorant: Da, a atacat proiectul și a venit înapoi (în Parlament – n.r.). Corect, pe bună dreptate, a observat la vremea respectivă, pentru că asta ce însemna? Ca practic multe parcuri fotovoltaice care având deja obligativitate de a avea licență de producători de energie electrică și responsabilitate cu echilibrarea – care înseamnă un cost, adică că în momentul în care ai generat un dezechilibru, trebuie să plătești – practic prin această modificare legislativă au vrut să scoată din această categorie de responsabilitate cu echibrarea acele categorii care sunt peste 400 de kilowați.

Reporter: Deci cei care se încadrau sub pragul de 900 de kilowați erau scutiți de niște costuri.

Antal Lorant: Ar fi fost scutiți, pentru că nu a intrat legea în vigoare și nu s-a făcut. Bun. Deci deja în acel moment s-a făcut o prima modificare esențială în lege care n-avea nicio treabă cu legea inițială. Și de asta vă spun, mă întorc eu la declarația mea inițială, că sesizarea domnului președinte (Nicușor Dan – n.r.) într-un fel are o noimă, pentru că în spiritul bicameralismului, într-un fel tot s-a schimbat legea.

Și acum eu am speranța că, în înțelepciunea Curții, o să înțeleagă că ei, dacă fac această analiză, trebuie să meargă înapoi la bază, adică „back tu the roots” (înaipoi la rădăcini – n.r.), să meargă înapoi în esență, cum a fost inițiativa inițial depusă și care era ideea pentru care a fost depusă inițiativa legislativă. Dacă e să o luăm din această perspectivă, atuncea poate să fie constituțională legea, poate să fie constituțională legea pentru că exact după ce ceea ce s-a întâmplat și cum a ajuns să fie forma actuală a legii, noi am întors-o în forma inițială.

Deci eu sper că o să fie legea constituțională. Acum, încă o dată, Curtea are toată toate drepturile să ia decizia cum o dorește. Dacă o să fie declarată neconstituțională, trebuie să vedem cum facem o altă inițiativă prin care să putem să ajungem la rezultatul pe care l-am fi dorit noi prin această inițiativă.

Reporter: Deci reluați inițiativa de la zero? Domnul președinte Dan nu a contestat propunerile în sine, ci faptul că au fost adăugate în momentul în care nu trebuie mai trebuie adăugat nimic la lege și strict modificat ce a sesizat domnul președinte Iohannis anterior.

Antal Lorant: Așa este și de asta vă spun că într-un fel are noimă, dar, cu cel mai mare respect spun, Camera Deputaților a tot modificat deja față de forma inițială a legii. Asta e situația.

Reporter: Deci concluzia este că, dacă o să fie admisă obiecția la Curtea Constituțională și este declarată neconstituțională, sunteți pregătiți să porniți un alt proiect pe traseul legislativ?

Antal Lorant: Sigur că da! Vom vedea exact cum.