AI deschide o vastă colecție de documente evreiești medievale din Geniza din Cairo
Proiectul MiDRASH, finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, promite să revoluționeze accesul la cele peste 400.000 de manuscrise, multe dintre ele vechi de aproape o mie de ani, scrie The Jerusalem Post.
Progresul proiectului MiDRASH și rolul inteligenței artificiale în analiza Cairo Geniza
Deși Cairo Geniza reprezintă una dintre cele mai valoroase colecții documentare ale Evului Mediu, doar o mică parte a fost studiată sistematic în ultimul secol. Cu toate că imaginile digitalizate sunt accesibile online, doar aproximativ 10% dintre documente au transcrieri complete, iar multe sunt doar fragmente neorganizate.
Prin instruirea unui model AI capabil să citească texte în ebraică, arabă, aramaică și idiș, cercetătorii pot acum identifica rapid nume, formule juridice, date istorice și conexiuni sociale pierdute în timp. Procesul de transcriere este dublat de o verificare umană pentru acuratețe, îmbunătățind continuu performanța sistemului.
Descoperiri care pot rescrie istoria comunității evreiești medievale
Proiectul se bazează pe vasta bază de date a Bibliotecii Naționale a Israelului. Printre documentele deja analizate se numără o scrisoare în idiș din secolul al XVI-lea, trimisă de Rachel, o văduvă din Ierusalim, fiului ei din Egipt – o mărturie emoționantă despre viața într-o perioadă marcată de epidemii.
Geniza din sinagoga Ben Ezra s-a conservat excepțional datorită climatului uscat al Cairoului, permițând păstrarea unor texte rare, inclusiv scrieri ale lui Maimonide. Aceste documente dezvăluie detalii ale vieții cotidiene într-un oraș care, în Evul Mediu, era un centru major al comerțului și culturii.
Impactul instrumentelor AI asupra cercetării
Potrivit cercetătorului Daniel Stokl Ben Ezra, noul sistem AI ar putea permite reconstruirea legăturilor sociale din comunitate, „ca un Facebook medieval”, oferind o imagine detaliată a relațiilor, tranzacțiilor, și discuțiilor rabinice ale vremii.
Cu ajutorul tehnologiei, barierele lingvistice și dificultățile paleografice sunt reduse, iar accesul la colecție devine mult mai rapid și mai eficient. Proiectul promite nu doar să accelereze cercetarea, ci și să aducă documentele aproape de publicul larg.