Averi oficiale și averi invizibile: radiografia candidaților la Primăria Capitalei
Funcția a devenit vacantă după câștigarea alegerilor prezidențiale de către fostul edil al Bucureștiului, iar mandatul rezultat va acoperi perioada rămasă până la alegerile locale din 2028. Au fost validați oficial de Biroul Electoral al Municipiului București 17 candidați în cursa pentru Primăria Capitalei. Ei reprezintă partide parlamentare, formațiuni mici su sunt independenți.
Ulterior, doi dintre aceștia – Eugen Teodorovici și Vlad Gheorghe – s-au retras din cursă, însă doar declarativ. Numele lor au rămas pe buletinele de vot, retragerile fiind anunțate mult după tipărirea documentelor. Un al treilea candidat, Alexandru Zidaru, s-a retras anterior, astfel că nu figurează pe buletinul de vot.
Alegeri pentru un oraș cu peste 2 milioane de locuitori
Alegerile se desfășoară într-un singur tur, iar candidatul cu cele mai multe voturi obținute duminică va conduce Primăria Capitalei în următorii ani. Într-un oraș cu peste 2 milioane de locuitori și cu nevoi critice de modernizare în infrastructură, mobilitate și servicii publice, miza acestui vot este uriașă.
Potrivit deciziei CCR din 29 mai 2025, publicarea declarațiilor de avere şi interese nu mai este obligatorie pentru demnitari şi candidați. Prin urmare, niciunul dintre candidați nu a mai fost obligat să-și pună la dispoziția cetatenilor declarația averii odată cu depunerea candidaturii.
În analiza umătoare sunt incluși doar candidații pentru care aceste informații au fost accesibile prin natura funcției publice deținute, la nivelul anului 2024, și a datelor comunicate în spațiul public.
Daniel Băluță, 48 de ani, candidat PSD la Primăria Capitalei
Este primarul Sectorului 4, aflat la al treilea mandat. Potrivit declarației de avere depusă în decembrie 2024, Băluță deține împreună cu familia 8.418 mp teren intravilan și 4.854 mp de teren agricol în București, Câmpina și Lăpușel (Maramureș).
Cel mai recent teren, în București, are 294 mp și a fost primit sub formă de donație, în 2023, de soția sa, Băluță Alexandra Andreea.
Patrimoniul familiei Băluță, pe hârtie
În declarația de avere sunt menționate două locuințe aflate în proprietatea familiei: o casă de 269 mp în București, dobândită în 2023 prin donație, pe numele soției, precum și o locuință în Lăpușel (Maramureș), în coproprietate cu rude, obținută prin moștenire.
În categoria bunurilor de valoare sunt menționate bijuterii, ceasuri și tablouri evaluate la 15.000 de euro. Conturile bancare deschise la Raiffeisen Bank și Banca Transilvania, în lei, euro și dolari, au un sold cumulat de aproximativ 200.000 lei, la care se adaugă o poliță de investiții de la NN Asigurări în valoare de 111.024 lei, precum și un împrumut acordat unei persoane fizice, în valoare de 50.000 lei.
Venituri declarate pentru 2023
Băluță figurează ca asociat cu 50% la AAB Spektra Dent SRL și ca vicepreședinte al Partidului Social Democrat. De asemenea, este asistent universitar și membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, însă ambele activități sunt suspendate pe durata mandatului de primar.
Veniturile declarate pentru anul fiscal 2023 sunt de aproximativ 198.000 lei din salariul de primar și 170.895 lei din dividende. Soția sa a încasat în același an peste 170.000 lei din salarii și dividende.
Transferuri de proprietăți în familie
Patrimoniul declarat la finalul anului 2024 este deținut în mare parte de soția primarului și, în cazul terenurilor și al locuinței din Maramureș, în coproprietate cu rude.
În 2023, Daniel Băluță a înstrăinat prin donație către soția sa un teren intravilan și o casă de locuit, fiecare evaluată la 161.206 euro. În același an, a fost vândut un apartament către părinții primarului, Marin și Florica Băluță, pentru suma de 174.305 lei.
Nimic pe numele primarului. Un portofoliu imobiliar de excepție în familie
Tot în 2023, părinții primarului Daniel Băluță (ambii pensionari) au cumpărat, într-o singură zi, șapte apartamente și un penthouse cu locuri de parcare și boxe. O anchetă recentă, realizată de Public Record și Snoop.ro, arată că valoarea tranzacțiilor se ridică la circa 500.000 de euro. Imobilele fac parte din complexul rezidențial-comercial Grand Arena Residence. Dezvoltat în imediata apropiere a Grand Arena Mall, complexul a fost construit cu autorizații emise de instituția condusă de fiul lor.
Ancheta ridică semne de întrebare privind proveniența sumelor, în condițiile în care veniturile părinților pensionari – pe care Băluță îi descrie ca „doi oameni simpli” – nu par să justifice un asemenea nivel de achiziții.
La finalul anului 2024, Daniel Băluță nu declară nicio locuință sau datorie bancară pe numele său personal.
Cătălin Drulă, 44 de ani, candidat USR la Primăria Capitalei
Deputat USR și fost ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă și-a construit averea mai ales prin investiții pe piețele financiare. În declarația de avere din decembrie 2024 apare o singură proprietate imobiliară: un teren intravilan de 1.490 mp în Mogoșoaia, achiziționat în 2014. La bunuri mobile este menționat un autoturism BMW, fabricat în 2012.
2,5 milioane de dolari în acțiuni peste Ocean
Portofoliul financiar al politicianului este, însă, de departe componenta dominantă. Drulă deține conturi și active în mai multe valute, gestionate prin bănci și platforme din România și din străinătate. În document este trecut un pachet de 80.781 de acțiuni la compania americană Zipline International Inc., evaluat la peste 2,5 milioane de dolari, care reprezintă cea mai mare parte a averii sale declarate.
Investiții pe mai multe fronturi
Pe lângă acest pachet, în declarație sunt menționate titluri de stat în valoare de aproximativ 312.167 de dolari, precum și fonduri de investiții de peste 249.000 de dolari. De asemenea, Drulă deține acțiuni la companii din domenii diverse – de la energie și utilități până la transport aerian și bănci. Majoritatea pachetelor au valori individuale de ordinul miilor sau zecilor de mii de lei. Printre emitenți se numără Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica, Banca Transilvania, BRD, Premier Energy, precum și companii din transportul aerian, cum ar fi Lufthansa.
Un român fără datorii
Declarația nu indică datorii la bănci și nici alte obligații financiare semnificative. În ceea ce privește veniturile declarate pentru anul fiscal 2023, sumele provin în principal din indemnizația de deputat- peste 140.000 de lei. La acestea se adaugă dobânzi, dividende și câștiguri din tranzacții bursiere. Familia nu declară venituri comune suplimentare.
La finele lui 2024, Cătălin Drulă împrumutase USR cu suma de 100.000 lei, în nume personal.
Ciprian Ciucu, 47 de ani, candidat PNL la Primăria Capitalei
Primarul Sectorului 6, aflat la al doilea mandat, figurează în declarația de avere din 2024 cu mai multe bunuri imobiliare, deținute împreună cu soția. Are un teren agricol de 5.047 mp în Podu Dâmboviței (Argeș), cumpărat în 2011, în coproprietate 50%. De asemenea, este proprietar al unui teren intravilan de 500 mp în Ordoreanu (Ilfov), moștenit integral în 2018.
Fără elemente notabile în patrimoniul declarat
La capitolul locuințe, Ciucu declară două apartamente în București: unul de 34 mp, achiziționat în 2004 și deținut integral, și un apartament de 61 mp, cumpărat în 2010, pe numele său și al soției. Familia mai are un autoturism Renault, fabricat în 2023.
Activele financiare includ conturi și depozite în lei, euro și dolari la două bănci comerciale, deschise în perioada 2004-2023. Soldurile totale depășesc 50.000 de lei și aproximativ 17.000 de euro. Sunt menționate și două fonduri de investiții care însumează circa 40.000 de lei.
Debitor și creditor în același timp
Primarul apare și cu un împrumut acordat Partidului Național Liberal, în valoare de 278.696 lei, precum și cu un credit bancar contractat în 2010, scadent în 2040, în sumă de 46.303 euro. În plus, el a acordat mai multor persoane fizice împrumuturi însumând peste 200.000 de lei.
Veniturile declarate pentru anul fiscal aferent includ 214.810 lei din salariul de primar și 2.880 de euro din chirii. Acestor sume li se adaugă indemnizația de 4.382 lei ca membru al Consiliului Național de Integritate. Soția sa a raportat venituri de 89.360 lei, provenite din activitatea de management financiar.
Potrivit declarației de interese, Ciucu este asociat la HF Advising SRL, cu o participație evaluată la 450 de lei. El spune că nu deține alte afaceri sau funcții remunerate în mediul privat. În plan instituțional, ocupă funcții neremunerate în structuri asociative ale administrațiilor locale: președinte al ADI pentru gestionarea integrată a deșeurilor din București și membru în Consiliul Director al Asociației Municipiilor din România, unde este și purtător de cuvânt.
Declarația nu indică beneficii financiare obținute de el sau de familie prin contracte cu statul.
Anca Alexandrescu, 53 de ani, candidat al Alianței „Dreptate pentru România”, susţinută de AUR la Primăria Capitalei
De-a lungul carierei sale, Anca Alexandrescu a fost consilier și colaborator apropiat al mai multor lideri ai PSD. Printre aceștia se numără Adrian Năstase, Victor Ponta, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă. Astfel, ea a ocupat diverse funcții de comunicare, în campanii și în guvernări.
Ulterior, și-a continuat activitatea în consultanță și în televiziune, revenind în spațiul media ca realizatoare. Informațiile publice privind patrimoniul său sunt limitate. Însă, potrivit unei analize publicate în martie de Bugetul.ro, Alexandrescu ar încasa în prezent în jur de 5.738 de lei lunar. Venitul provine din colaborările cu Realitatea Media SA și cu agenția de publicitate Graffiti Red SRL. Salariul brut pentru emisiunea pe care o realizează ar fi de 3.700 de lei, iar remunerația raportată de la Graffiti Red de 5.128 de lei brut.
Contracte cu statul în ani dominanți PSD
Între 2016 și 2017, veniturile Ancăi Alexandrescu ar fi fost considerabil mai mari decât în prezent. În acea perioadă, ea câștiga aproximativ 10.000 de euro pe lună dintr-un contract cu KazMunaiGaz. Compania petrolieră de stat din Kazahstan a cumpărat, în 2007, 75% din acţiunile Rompetrol.
În aceeași perioadă, încasa venituri suplimentare din contracte cu Camera Deputaților – unde era consilier al lui Liviu Dragnea – Fondul Român de Contragarantare (FRC), și companiile de stat IOR SA și Romarm. Sumele notate de sursa citată ating 110.000 de lei de la legislativ, 20.000 de lei de la FRC, 23.000 de lei de la IOR SA și 7.000 de la Romarm.
În lipsa unei declarații recente de avere, nu există date publice care să ateste proprietățile sau activele financiare integrale ale candidatei.
Gheorghe Nețoiu, 66 de ani, candidat independent la Primăria Capitalei
Omul de afaceri Gheorghe (Gigi) Nețoiu a intrat în cursa pentru Primăria Capitalei ca independent. Lansarea candidaturii sale a avut loc la începutul lunii noiembrie, pe malul Dunării, la Portul Cultural Cetate. Evenimentul a fost organizat cu taraf, berbecuți la proțap, plăcinte și invitați celebri.
Din gloria fotbalului… în penitenciar
Nețoiu a devenit cunoscut în anii ’90 ca patron al echipei Rocar București. Din 2000, a devenit acționar la Universitatea Craiova și apoi la Dinamo București, din 2005. În 2007 a intrat în atenția procurorilor în „dosarul transferurilor”, alături de alte nume cunoscute din fotbal. În 2014, a fost condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani.
A fost eliberat condiționat în 2015, după mai puțin de doi ani executați.
Investitor între Dolj și Dubai
Pe plan economic, Nețoiu se prezintă în continuare drept un investitor prosper. El deține o fermă la Cetate, în județul Dolj, unde ar fi investit aproximativ 6 milioane de euro. De asemenea, spune că are două apartamente în Dubai, din care încasează chirii.
Surse din fotbal, citate de Prosport, susțin că valoarea potențială a fermei ar putea ajunge la 50 de milioane de euro, atunci când producția va fi la capacitate maximă.
Detenția, transformată în discurs politic
Activ în politică încă din anii ’90, Nețoiu a fost membru PSD mai bine de un deceniu, inclusiv vicepreședinte al organizației Ilfov. A trecut și pe la UNPR și PP-DD, partid pe listele căruia a devenit deputat în 2012.
Nețoiu promovează o retorică recuperată din experiențele sale personale, inclusiv detenția. Într-un interviu recent pentru Libertatea, el a susținut că „jumătate dintre români ar trebui să facă închisoare”. Politicianul a declarat că perioada petrecută după gratii l-ar fi schimbat și disciplinat. În lipsa datelor oficiale recente, averea sa poate fi evaluată doar din propriile declarații, oferite în interviuri publice.