Valul de stânga nouă nu a confirmat la aceste alegeri. SENS a luat prin Ciceală doar cu 0,2% mai mult ca la parlamentare, dar a pierdut peste 14.000 de voturi

Deși au existat o mulțime de sondaje ce o plasau pe canidata SENS, Ana Ciceală, la peste 7% și precizau că este pe un tren ascendent, rezultatul final este la nivel cu cel obținut de SENS în București la primele alegeri la care a participat.

Contrastul devine și mai puternic dacă privim diferența de vizibilitate. În decembrie 2024, SENS abia se făcea remarcat la nivel mediatic, fiind tratat ca un actor emergent. În campania pentru Capitală, lucrurile s-au schimbat vizibil: Ana Ciceală a beneficiat de apariții media consistente, de atenție online și de sprijinul mai multor influenceri, dar și de semnale publice de susținere din partea unor figuri precum Cristian Tudor Popescu sau Mihai Bendeac. În mod normal, un astfel de nivel de expunere ar fi trebuit să asigure o creștere electorală clară. Rezultatul obținut sugerează însă că notorietatea nu s-a transformat în voturi suplimentare pentru ea și partidul SENS.

De ce nu a confirmat SENS. De la temele alese la votul util

Nu se poate spune că prestația candidatei sau setul de idei al partidului ar fi reprezentat principala problemă. Deși există și aici un aspect notabil.

Campania Anei Cicală și a SENS a mizat pe teme sociale și urbane, cu accent pe locuire – o zonă devenită tot mai prezentă în discursul stângii progresiste din marile metropole occidentale. Totuși, această temă nu pare să fi avut greutatea așteptată în București, unde datele recente arată că locuirea se află mult mai jos între preocupările imediate ale alegătorilor, dominați mai degrabă de teme precum corupția, traficul, costul vieții, poluarea sau infrastructura.

Sorin Ioniță avertiza chiar înainte de alegeri asupra riscului unei campanii construite pe un subiect care nu corespunde cu agenda reală a electoratului: „Fascinaţi de Mamdani, copiem meme din războiul cultural american şi le transpunem la noi fără să ne uităm pe date. Ultimul sondaj ARP arată că tema «locuinţe, chirii» e foarte jos în preocupările publicului bucureştean. Şocant, e foarte jos chiar în opţiunile votanţilor Anei Ciceală, deşi diverşi comentatori mai curând speculativi decât empirici o îndeamnă să-şi facă din asta drapel. Şi fiindcă datele nu se potrivesc deloc cu retorica, sunt suprimate ca de obicei datele: porţiunea asta din sondaj a trecut complet necomentată”

Pe lângă această nepotrivire între temele de campanie și agenda dominantă a electoratului, rezultatul SENS este afectat și de arhitectura instituțională a alegerilor.

Alegerile într-un sigur tur dau șanse foarte mici partidelor și candidaților noi

Cauza principală pare însă structurală: votul într-un singur tur. Alegătorul bucureștean, confruntat cu perspectiva unei competiții strânse și a pericolului ca Bucureștiul să cadă în mâinile unui candidat considerat de ei inacceptabil, a optat masiv pentru votul util.

Este un mecanism previzibil: simpatizanți care poate agreează ideile SENS decid în ultima clipă să își transfere votul către un candidat perceput ca având șanse reale de câștig împotriva adversarului principal.

Acest lucru pare să fie confirmat și de datele ARA din ziua votării ce au arătat că aproape unul din doi bucureșteni a votat „răul cel mai mic”, iar peste o tremie din votanți a decis în ziua votului pe cine să pună ștampila.

Problema votului util a fost remarcată și de Ana Ciceală în discursul de la închiderea urnelor> „aşa-zisul vot util ne-a afectat”

Ce urmează pentru SENS

În același timp, rezultatul obținut acum nu reprezintă un capăt de drum nici pentru SENS, nici pentru Ana Ciceală. Politica recentă a Bucureștiului și a României în asambu oferă deja un precedent relevant: Nicușor Dan a candidat de mai multe ori, atât la Primăria Capitalei, cât și cu formațiunea sa politică, înainte de a ajunge în poziția de primar general.

„Pentru noi, una dintre mizele acestor alegeri a fost să punem pe masă subiecte pe care Bucureştiul, dar şi alte oraşe din România le evită de foarte mulţi ani: costul vieţii, care zdrobeşte familii întregi; criza locuirii, pe care o simte fiecare tânăr şi fiecare părinte; consolidările clădirilor cu risc seismic – o bombă care pică peste capetele noastre, aici, în Bucureşti; un Bucureşti verde pe care vrem să îl construim; un Bucureşti al speranţei, al încrederii şi un vot pozitiv, nu un vot pentru răul cel mai mic”, a afirmat Cicieală după publicarea exit-poll-urilor.

Pentru SENS, următorii doi ani până la ciclul electoral din 2028 pot deveni decisivi. Formațiunea are timp să își reevalueze mesajele, să își calibreze mai fin temele de campanie în raport cu preocupările reale ale bucureștenilor și ale românilor. Partidul se află în fața unei dileme clasice, aproape clișeice, a politicii românești: cum să evite capcana „formelor fără fond”, în care preiei teme, revendicări și limbaje validante la nivel internațional, dar insuficient ancorate în realitățile locale.

Totodată, partidul are șansa de a se construi organizațional, de a consolida filiale, de a ieși din zona exclusiv online și orașe mari și de a testa, pas cu pas, posibile formule de cooperare cu alte forțe politice cu care împarte o parte din electorat.

Există și motive de optimism. Datele de segmentare electorală indică faptul că SENS a performat relativ bine în rândul tinerilor. Chiar dacă aceste rezultate nu au fost suficiente pentru un salt la nivelul întregului București, ele arată că există un nucleu generațional pe care partidul îl poate cultiva și extinde. Dacă acest capital de încredere este dublat de o adaptare inteligentă a mesajului și de o prezență constantă în următorii ani, SENS și Ana Ciceală pot construi o stânga reală în România pentru ciclul electoral din 2028. Zona de stânga autentică fiind lăsată aproape goală de migrarea PSD-ului spre centrul și cultural chiar dreapta eșicherului politic.